„Tăt Banatu-i fruncea” în „Topul corupției din universități”

Zicala cu care se făleau, pe vremuri, părinții și bunicii noștri, „Tăt Banatu-i fruncea”, nu numai că nu mai are acoperire în realitate, dar, în unele domenii, a început să fie chiar invers. Vă explicăm în continuare cum am ajuns la această concluzie. Într-un articol intitulat „Topul corupției în universități” și publicat pe site-ul www.romaniacurata.ro, Societatea Academică Română (SAR), un cunoscut ONG din București condus de Alina Mungiu-Pippidi, a prezentat „Raportul integrității universitare din România”, un studiu finanțat din fonduri elvețiene, aflat la a treia ediție, care face parte din proiectul „Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenților și schimbul de bune practici”.

Criterii și precizări

Concret, cei implicați în acest demers de monitorizare a integrității universităților și a clasificării acestora (profesori, studenți, experți în domeniul politicilor educaționale și jurnaliști) au întocmit un top al universităților de stat din România, folosind șase criterii: 1. transparență și corectitudine administrativă; 2. corectitudine academică; 3. calitatea guvernanței; 4. management financiar; 5. meritocrație; 6. antidiscriminare.

„Această investigație nu măsoară corupția din universități, ci capacitatea de a asigura integritatea procesului de educație, cu alte cuvinte controlul corupției. Un scor de cinci nu reflectă doar o universitate de cinci, ci capacitatea de a asigura doar cincizeci la sută din integritatea indispensabilă unei educații de calitate. Practic înseamnă că unul din două doctorate riscă să fie plagiat, una din două licențe să fie copiată și așa mai departe”, au precizat autorii raportului.

Documentul este întocmit riguros, dens și foarte bine structurat, nu intrăm în detalii legate de metodologia folosită în evaluarea universităților, trecem direct la rezultate. Înainte de asta, o precizare: integritatea academică a fost evaluată pentru ultimii patru ani (2012-2016) în 48 de universități publice din totalul de 56, nefiind incluse universitățile de artă (deoarece – spun autorii – aplicarea acelorași criterii de evaluare era imposibilă), iar în clasamentul final nu se regăsesc (deși au făcut subiectul evaluării) cele patru universități în care nu sunt organizate studii doctorale; de asemenea, chiar dacă au fost evaluate și politicile antidiscriminare ale universităților (s-a verificat, de exemplu, existența facilităților și infrastructurii corespunzătoare pentru studenții cu dizabilități sau numărul cazurilor de discriminare pentru care o universitate a fost reclamată în ultimii patru ani) acest aspect nu a fost luat în considerare în construirea scorului final.

„Politehnica” timișoreană stă prost cu transparența

Capitolul la care universitățile de stat din România stau, per total, cel mai bine în acest clasament este cel al transparenței, nota medie fiind 7,58, pe o scară de la 1 la 10: „O prezentare succintă, pe capitole, a rezultatelor cercetării arată că universitățile satisfac în proporție de aproximativ optzeci la sută criteriul transparenței, cu 36 de universități peste medie și 12 sub medie. Acesta este cel mai satisfăcător dintre toate criteriile, atât în ceea ce privește răspunsul la solicitările transmise prin Legea 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.), cât și la analiza website-urilor, realizată separat de către ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – n.r.).

Conformitatea cu regulamentele legale și răspunsurile la chestionar oferă o imagine incompletă, unele universități deținând ample detalii de interes pentru studenți, dar evitând să posteze declarațiile de avere (un punct nevralgic), achizițiile sau concursurile pentru posturile vacante”. La acest capitol, autorii raportului au evidențiat pozitiv site-ul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, în timp ce, la polul opus, printre universitățile care ascund informațiile sau nu răspund deloc la cereri prin Legea 544/2001 este nominalizată și Universitatea Politehnică Timișoara! Așadar, într-un prim clasament, cel al transparenței, o instituție de învățământ superior din orașul nostru este la coada topului…

Incorectitudine academică la „Agronomie”

Trecem la capitolul corectitudinii academice, nota medie 5,46, pe aceeași scară de la 1 la 10. Ce spun evaluatorii menționați mai sus: „Există extrem de puține sesizări la nivel universitar privind corectitudinea examenelor și, de regulă, plângerile ajung direct la DNA, arătând completa ineficiență a mecanismelor administrative. Majoritatea conducerilor universităților nu au luat măsuri în ceea ce privește activitatea profesorilor universitari care au cauționat lucrările unor condamnați pentru corupție și cinsprezece universități au plagiate semnalate – încă nejudecate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – chiar la nivelul conducerii.

În concluzie, media a fost de cinci, cu o repartiție mult mai echilibrată, dar nefavorabilă: 25 de universități deasupra mediei și 23 dedesubt. Cu totul remarcabil este faptul că doar o universitate a primit peste 7 puncte – Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. La polul opus, ca rele practici, se situează două universități de medicină, cea din București și cea din Craiova, două medicini veterinare, Bucureștiul și Banatul (este vorba de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara – n.r.), SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București – n.r.), Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. În consecință, și la acest capitol, al corectitudinii academice, două universități din Vest sunt evidențiate în sens negativ…

Calitatea guvernanței, precară la „Medicină”

În ceea ce privește al treilea criteriu, calitatea guvernanței, „indicatorii care au stat la baza evaluării au fost: concursurile trucate, nepotismul, cazurile de corupție, abuz sau încălcare a legislației, relația universităților cu studenții și respectarea drepturilor acestora în procesul educațional și decizional, democrația universitară, politizarea”. La acest capitol, situația este echilibrată, cu același număr de universități deasupra sau dedesubtul mediei, nota acestei categorii fiind 6,32.

Grafic preluat de pe site-ul www.romaniacurata.ro
Grafic preluat de pe site-ul www.romaniacurata.ro

Cele mai bune punctaje la acest criteriu le-au obținut cele două universități din Târgu Mureș (Medicină și Farmacie, respectiv „Petru Maior”), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea București. În schimb, „la polul opus, ca rele practici, se află SNSPA, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

După cum observați, și la acest capitol, trei universități din Vest se află în „top rușinică”, două dintre ele, USAMVB Timișoara și „Aurel Vlaicu” din Arad fiind chiar la a doua ingrată nominalizare… În ceea ce privește evidențierea negativă a UMF Timișoara, acest lucru n-ar trebui să mire pe nimeni. Vă reamintim că ziarul nostru a publicat, chiar în primăvara acestui an, două articole ample intitulate „Conform cutumei înrădăcinate la UMFT, „participă cine vrea, iese cine trebuie”: concurs transformat într-o mascaradă, la Medicină” (ediția din 5 aprilie), respectiv „La Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, titlurile universitare se dau pe adeverință și pe cuvânt de onoare” (ediția din 7 aprilie), dezvăluirile „Renașterii bănățene” având ca efect anularea concursului de ocupare a posturilor didactice vacante de la disciplina Obstetrică-ginecologie!

La corectitudine financiară nu suntem chiar la coadă…

Revenim la evaluarea SAR și la al patrulea criteriu, cel al corectitudinii financiare, acest capitol urmărind „practicile managementului financiar pentru fiecare universitate, analizându-se procesul de realizare a achizițiilor publice și declarațiile de avere ale persoanelor aflate la conducerea universităților”.

Nota medie la corectitudine financiară este 6,51, 23 din cele 48 de universități aflându-se sub medie, cele mai slab notate, sub 4, fiind Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea Tehnică de Construcții din București, Politehnica București, USAMV Cluj-Napoca și Universitatea „Transilvania” din Brașov, în timp ce multe alte universități sunt grupate sub 5. De data asta, universitățile din Vest n-au primit cele mai proaste note, slabă consolare…

Meritocrația, evaluată cu ajutorul citatelor academice

În sfârșit, criteriul meritocrației a vizat evaluarea performanței universităților, avându-se în vedere numărul de citate academice „per capita”, fiindcă, susțin autorii raportului, „citatul academic este principala formă de recunoaștere a meritelor în lumea academică”.

„Plagiatorii nu citează. Un îndrumător de doctorat nu e la începutul carierei și, dacă nu e un impostor, va avea un număr de citate corespunzător cu disciplina sa”, mai precizează evaluatorii, care detaliază metoda folosită: „Numărul de citări pe universitate, în medie, a fost de 128, ceea ce este sub o treime din scorul celei mai performante entități, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), care se apropie de 400. Prin urmare, am ales ca benchmark (referință – n.r.) cifra de 400. Deși cea mai veche din România, UAIC este o universitate de provincie fără conexiuni politice speciale – nimeni de la UAIC nu a fost vreodată ministru, spre exemplu, spre deosebire de universitățile de sub nota 5 care dau pe mai toți miniștrii și secretarii de stat, deci performanța sa este un reper național plauzibil. Am rotunjit doar totalul la 400 și am calculat cât din acest ideal satisfac celelalte școli doctorale din România. Două treimi sunt sub cinci, chiar cu acest reper național (nu am comparat pe nimeni cu Harvard sau Oxford), iar media este la 3,2 – rotunjit, 3″.

Într-un clasament distinct, al mediei de citări pe universitate, conduc Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași (394 de citări) și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (357 de citări), în timp ce instituțiile de învățământ superior din Banat se află pe următoarele locuri: 7. Universitatea Politehnica – 225 de citări, 10. Universitatea de Vest – 204 citări, 15. Universitatea de Medicină și Farmacie – 140 de citări, 26. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului – 80 de citări (toate din Timișoara), 41. Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița – 26 de citări, 44 (ultimul loc). Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 5 citări.

Rușine în Vest: note mici și stele verzi

În urma agregării tuturor punctajelor detaliate mai sus, autorii studiului au alcătuit și clasamentul final, prezentat în două grafice, unul cu note (realizat luând în considerare scara de la 1 la 10), iar celălalt cu stele (de la zero la cinci), derivat din primul: universitățile cu note între 7 și 8 (nu există nici o universitate peste nota 8!) – patru stele, cele cu note între 6 și 7 – trei stele, cele cu note între 5 și 6 – două stele, cele cu note între 4 și 5 – o stea, iar cele cu note sub 4 – zero stele.

Astfel, în clasamentul notelor, coronița de lauri îi revine Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, cu nota 7,94, podiumul fiind completat de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 7,70 și Universitatea din București – 7,68.

În acest clasament, universitățile din Vest apar, în cel mai fericit caz, la rubrica „și alții”: locul 10 – Universitatea de Vest (nota 6,62), locul 26 – Universitatea Politehnică (5,69), locul 31 – Universitatea de Medicină și Farmacie (5,42), locul 41 – USAMVB (nota 4,73), locul 42 – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (nota 4,53), locul 44 (ultimul) – Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița.

În clasamentul stelelor, aceleași universități din Târgu-Mureș, Cluj-Napoca și București se află în frunte, cu patru stele, alături de alte trei instituții, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureș și Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca. În ceea ce ne privește, Universitatea de Vest Timișoara a fost cotată cu trei stele, Politehnica și Medicina cu câte două stele, USAMVB și Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad cu câte o stea, iar Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița este rușinea topului cu zero stele, singura, de altfel, în această situație!
Revenind la ceea ce spuneam la început, acest studiu finalizat cu clasamentul prezentat mai sus demonstrează că, măcar în domeniul învățământului superior, Banatul nu numai că nu e fruncea, dar a ajuns coada…

0 Comments

No Comment.