Poluarea auto redeschide tema aderării la Schengen. Cum stă Timișoara la acest capitol? Studiu de mediu, incomod pentru autoritățile UE
La nivelul orașului Timișoara, cât și la nivel de țară nu s-au mai făcut studii privind poluarea cauzată de emisiile de carbon provenite de la autovehicule, de cel puțin doi ani. Tema este una delicată, căci autoritățile române încearcă să se alinieze la politica “green” impusă de Bruxelles.
Administrațiile locale dar și autoritățile de mediu preferă să se raporteze la indicii generați de stațiile de măsurare a calității aerului, instrumente care oferă informații secvențiale și exhaustive, cumulând poluarea auto cu cea industrială și cu cea produsă de reziduurile materiale.
CITEȘTE ȘI: Undă verde pentru autostrada Lugoj – Caransebeș!
Un raport al companiei de consultanță KPMG publicat ieri, 21 martie, pune într-o nouă lumină legătura dintre poluarea auto și refuzul de admitere a României și Bulgariei în spațiul Schengen. Mai exact, documentul arată că un volum estimat de peste 46 de mii de tone de CO2 pe an este emis de vehiculele rutiere în timpul așteptării la controlul de frontieră, pe o perioadă de un an, la granițele dintre România și Bulgaria, România și Ungaria și Bulgaria și Grecia.
Cercetarea celor de la KPMG se bazează pe datele și informațiile obținute până la data de 17 martie 2023. Studiul a luat în considerare emisiile datorate vehiculelor grele, vehiculelor ușoare, autobuzelor mari de pasageri, microbuzelor și autoturismelor (inclusiv toate tipurile de vehicule, de la cele mici la SUV). Apoi, a fost realizată o estimare a timpilor de așteptare, bazată în principal pe informațiile furnizate de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) în urma unor anchete și interviuri cu operatorii de transport rutier și companiile de logistică, precum și pe analiza KPMG.
Unele informații au fost, de asemenea, culese din statistici în timp real compilate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, care sunt publicate pe site-ul instituției.
Concluziile cercetării au fost că se poate estima că peste 46 de mii de tone de CO2 pe an sunt emise ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen.
Raportul (The unnecessary burden (kpmg.com)) mai relevă că fiecare lună care trece până când România și Bulgaria devin membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, înseamnă emisii suplimentare de peste 3.800 de tone de CO2 în atmosferă, crescând amprenta de carbon și generând poluarea aerului pentru comunitățile care locuiesc în apropierea punctelor de control la frontieră.
Impactul asupra climei este mult mai mare, dacă avem în vedere că atât României, cât și Bulgariei li s-a dat undă verde de către Parlamentul European, să adere la spațiul Schengen în 2011.
Dacă estimarea impactului pentru un an, obținut prin acest studiu, ar fi extrapolat pe o perioadă de 11 ani, luând ca referință valorile din 2023, rezultatul ar conduce la o estimare de peste 500 mii de tone de CO2, ca emisii. Adică echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă prin arderea de surse de cărbune.
Raportul mai arată că sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.
Cum stă Timișoara?
Agenția Națională pentru Protecția Mediului, conform site-ului instituției, are șapte staţii de monitorizare în judeţul Timiş, dintre care patru în Timișoara și câte una în Lugoj, Sânandrei și Moravița.
În Timișoara există 11 puncte de măsurare a calității aerului, care transmit informații în timp real ce pot fi consultate pe site-ul Primărie Timișoara (Calitatea aerului in Timisoara LIVE – Primăria Municipiului Timișoara (primariatm.ro)).
Administrașia orașului se poate lăuda și cu două documente, “Plan de calitate a aerului perioada 2021-2025” și “Planul integrat de calitate a aerului”, care însă nu țin cont de dinamica poluării auto și a celei industriale, prin analize successive care să cuantifice variațiile nivelului de poluare lunar, trimestrial sau anual.
Nici autoritățile de mediu dar nici universitățile din oraș nu sunt preocupate de dinamica fenomenului și de realizarea unor studii explicite, cum este cel făcut de KPMG și dat publicității ieri.
Cert este că, la nivel de oraș nu este cunoscut numărul exact de vehicule, ținând cont că multe nu sunt înregistrate în evidențele locale, la care se adaugă un număr necunoscut de vehicule grele de transport marfă și transport persoane, vehicule aflate în tranzit.
Aici trebuie menționat că acestea din urmă sunt un factor direct de poluare asupra orașului, pe care îl tranzitează pe rute din interiorul localității, Timișoara neavând încă inele de tranzit funcționale în afara localității.
Datele sunt clare doar la nivel național și european, iar acestea se referă numai la mașinile noi. În luna februarie 2023, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 11,5% față de februarie 2022, atingându-se un nivel de 802.763 unități, arată datele ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din România și ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
România se situează pe poziția 14 în UE, cu un volum de 24.715 autoturisme noi înmatriculate, înregistrând o creștere de 37,7% comparativ cu perioada similară din 2022. Dintre acestea 2.113 unități au fost electrice și alte 6.802 autoturisme cu propulsie hibridă .
Singurul studiu privind poluarea aerului în Timișoara, care vizează și noxele produse de autovehicule și poluarea fonică cauzată de mașini, se referă la perioada 2011 -2019 și poate fi consultat tot pe site-ul Primăriei Timișoara (Plan-de-calitate-a-aerului.pdf (primariatm.ro)).
În februarie 2021, administrația Fritz anunța că va identifica “rapid” poluatorii din oraș, prin instalarea a 16 stații noi de monitorizare a calității aerului, în colaborare cu un ONG.
„Vom putea să identificăm rapid poluatorii din oraș și, în același timp, să avertizăm timișorenii.
Deoarece datele vor fi publice și actualizate în timp real, și timișorenii își vor putea forma o imagine corectă asupra poluării și vor vedea dacă măsurile pe care le vom lua vor îmbunătăți real calitatea aerului”, declara, la acea vreme, primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Nimic însă despre poluarea produsă de traficul auto: noxe, praf ori poluare fonică.
În noiembrie 2022, aceeași administrație venea cu un plan, avizat de către Agenția pentru Protecția Mediului Timiș și de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, care conține măsuri de îmbunătățire a calității aerului. Procedura a fost solicitată de Ministerul Mediului încă din anul 2020, pentru evitarea procedurii de infringement.
Până în 2025, potrivit măsurilor planificate de Primăria Timișoara, poluarea aerului ar urma să fie redusă cu 30,8 tone de particule în suspensie pe an – în scenariul de bază și 42,2 tone/an în scenariul planificat.
„Principalul indicator pentru măsurarea calității aerului îl reprezintă particulele în suspensie PM10 (mai mici de 10 micrometri).
Punctul de referință este 2017, în care au existat 161,5 tone de emisii de PM10”, transmiteau atunci, reprezentanții municipalității. Potrivit Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului din România, PM10 sunt un tip de particule în suspensie, care provin din încălzirea rezidențială, activitatea industrială, traficul rutier și alte surse.
„Combaterea poluării înseamnă îmbunătățirea sănătății publice. Măsurile pe care le-am luat în ultimii doi ani au deja efecte și se văd în cifrele de la ANPM. Anul acesta (2022 – n.r.) am avut doar 2 depășiri de poluare cu noxe, comparativ cu 89 în 2019. Stropirea străzilor vara, curățenia extinsă, înnoirea flotei de transport public, investițiile în spații verzi, scoaterea traficului greu de tranzit de pe Stan Vidrighin sunt printre măsurile care au avut cel mai mare impact”, declara primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
În realitate însă, tirurile și mașinile de mare tonaj circulă încă pe Calea Stan Vidrighin, la fel ca și pe alte artere mari ale orașului.
Revenind la poluarea produsă de autovehicule, măsurile se lasă așteptate. Managementul traficului în Timișoara lasă mult de dorit, numărul mașinilor crește de la un an la altul, timpii lungi de așteptare cu motorul pornit, la semafoare și în intersecțiile nesemaforizate, traficul greu pe artere din interiorul orașului sunt principalele cauze ale acestui fenomen.
Despre poluarea din Timișoara se vorbește în fiecare an. Trebuie amintit că, în iunie 2021, potrivit unui clasament realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM) (European city air quality viewer — European Environment Agency (europa.eu)), calitatea aerului din Timișoara era considerată „scăzută”. Chiar și Bucureștiul se situa atunci cu patru poziții peste capitala Banatului în topul AEM.
