Șocul termiei la Timișoara. Șase ani de administrație USR cu 44,4% pierderi, milioane în țevi și factura tot la timișoreni
Consiliul Local Timișoara a votat marți, 15 septembrie, două hotărâri fără de care, potrivit explicațiilor administrației, sistemul centralizat nu ar fi putut intra normal în viitorul sezon rece.
Una mai pune bani publici peste pierderile Colterm din 2024. Cealaltă scoate, de la 15 octombrie, transportul, distribuția și furnizarea din compania aflată în insolvență și le mută într-un serviciu public nou.
După șase ani, problema termoficării nu este rezolvată. Este reorganizată, refinanțată și împinsă înainte, în timp ce timișorenii continuă să plătească scump pentru căldura și apa caldă de care se plâng de ani întregi.
Două voturi ca să intre orașul în iarnă
HCL 507 a trecut cu 26 de voturi pentru, dar nu în forma în care fusese publicat. Viceprimarul Ruben Lațcău a cerut în plen ca suma de 18 milioane de lei să fie aprobată fără TVA, nu cu TVA inclus, cum scria în proiect. „18 milioane fără TVA să se voteze în loc de 18 milioane cu TVA inclus”, a spus Lațcău, explicând diferența printr-o eroare de redactare.
Numai că „inclusiv TVA” nu se rătăcise într-un singur alineat. Formula apărea în raportul de specialitate, în referatul de aprobare și în articolul hotărârii. Eroarea, dacă eroare a fost, reușise să traverseze fără probleme întreg circuitul administrativ înainte să fie descoperită în plen.
HCL 503 a trecut cu 24 de voturi pentru, fără amendamente și fără vreo luare de cuvânt. Este însă hotărârea care schimbă arhitectura termoficării timișorene.
Contractul Colterm pentru transport, distribuție și furnizare expiră la 14 octombrie, iar din 15 octombrie aceste activități, personalul aferent și infrastructura necesară vor trece la noul Serviciu Public de Interes Local.
Colterm rămâne cu producția energiei termice până în 2031. Bunurile date în administrarea noii structuri însumează, potrivit anexei, peste 350,8 milioane de lei.
Voturile erau greu de evitat dacă Timișoara voia continuitate pentru abonații casnici, școli, spitale și consumatorii economici. Tocmai aici începe însă bilanțul politic.
După șase ani de administrație USR, orașul intră din nou într-o toamnă în care termoficarea trebuie ținută în viață prin bani publici și reorganizare administrativă.
44,4%, bilanțul pe care PR-ul nu-l încălzește
Documentele Primăriei sunt considerabil mai reci decât discursurile de bilanț. Pentru anul 2024, pierderile tehnologice acceptate în tarife reprezentau 25,48% din energia termică. Pierderile reale calculate ulterior au fost de 267.962,9 MWh, adică 44,40%.
Pe distribuție, pierderea reală a ajuns la 28%, iar consumul efectiv de apă de adaos a fost de 980.959 metri cubi, față de numai 65.311 metri cubi recunoscuți tehnologic în tarif.
Și mai incomod este diagnosticul propriilor funcționari. Raportul vorbește despre exploatarea și întreținerea necorespunzătoare a rețelelor în ultimii 15 ani, intervenții repetate în aceleași locuri, neetanșeități, reglaje greșite și, fără să caute un eufemism convenabil, despre „lipsă de organizare și profesionalism”.
Primăria admite și că debranșările masive au lăsat în urmă un sistem supradimensionat, indicând printre cauze raportul preț-calitate și relația operatorului cu consumatorii.
Nu mai este, așadar, doar povestea unor țevi bătrâne. Este un sistem care a pierdut clienți, energie, apă și bani, în timp ce costul lui a continuat să fie împărțit între factura abonatului și bugetul local.
Milioane în conducte, milioane în pierderi
Administrația Fritz are investiții reale de trecut în bilanț și ar fi fals să fie negate. În ultimii ani au fost schimbați aproximativ 30 de kilometri de conducte și modernizate 25 de puncte termice, cifre pe care Dominic Fritz le-a reluat chiar în bilanțul său din septembrie.
Urmează un alt proiect major, pentru 13 kilometri de rețea primară, în valoare totală de 368,5 milioane de lei. Din această sumă, 248,82 milioane sunt asigurate prin Fondul pentru Modernizare, iar 119,7 milioane revin municipalității. Contractul a fost atribuit, iar Primăria estimează că după finalizare pierderile tehnologice vor scădea cu peste 44.700 MWh anual.
Numai că investiția și performanța nu sunt sinonime. O parte dintre proiectele trecute astăzi în contul actualei administrații au fost pregătite înainte de 2020 și finalizate ulterior, iar altele, anunțate succesiv drept istorice sau record, s-au întins ani întregi între finanțare, proiectare și actualizarea documentațiilor.
Dincolo de panglici, cea mai bună unitate de măsură rămâne sistemul. După zeci de milioane de euro investite, bilanțul oficial pe 2024 indică tot 44,4% pierderi reale.
Iar pierderile se transformă în bani. Colterm a calculat pentru 2024 pierderi induse de 101,268 milioane de lei fără TVA. Serviciul Rețele Publice a recunoscut 69,738 milioane. În iulie, Consiliul Local aprobase deja 35 de milioane de lei cu TVA, iar marți a mai votat 18 milioane fără TVA.
Compania ceruse, de fapt, 50 de milioane pentru cumpărarea certificatelor de emisii aferente anului 2025; bugetul local a putut suporta mai puțin.
Peste factura curentă rămâne povara istorică a Colterm, adică insolvența, vechile datorii și, între cele mai grele obligații, certificatele de emisii CO₂ și amenzile aferente. Șase ani de administrație USR nu le-au făcut să dispară. Au venit investiții, finanțări și soluții de etapă, dar nota de plată a trecut cu bine prin toate comunicatele despre „salvarea” termoficării.
Colterm se micșorează. Factura nu
HCL 503 este poate verdictul administrativ cel mai limpede. După ani în care Colterm trebuia salvat, restructurat și modernizat, soluția din toamna lui 2026 este scoaterea transportului, distribuției, furnizării, facturării și relației cu consumatorii din societatea aflată în insolvență. Noul serviciu primește personal, buget propriu și infrastructură de sute de milioane; Colterm rămâne producător.
Poate că aceasta va fi formula care va funcționa. Poate că noul operator va administra mai bine rețeaua, iar investițiile deja contractate vor coborî pierderile spre un nivel suportabil. Dar aceasta este promisiunea următorilor ani, nu bilanțul celor șase care au trecut.
CITEȘTE ȘI: Numărul locuitorilor din Timișoara și din județ, în scădere
Bilanțul de astăzi nu arată bine deloc, deși mascat de două hotărâri votate de majoritatea consilierilor locali. Colterm rămâne în insolvență, datoriile istorice nu s-au evaporat, pierderile se achită din bani publici, iar modernizarea continuă cu alte sute de milioane de lei.
La capătul conductei se află același timișorean care plătește căldura și apa caldă prin factură și care, în calitate de contribuabil, mai finanțează subvențiile, pierderile, certificatele, investițiile și reorganizarea.
Termoficarea Timișoarei nu mai arată exact ca în 2020. Nici problema nu a dispărut însă. A fost împărțită între un Colterm mai mic, un serviciu public nou și o factură care, spre deosebire de agentul termic, găsește întotdeauna drumul până la consumator.
