Potrivit unui studiu publicat recent, în unitățile de învățământ din România există 4.500 de cadre didactice necalificate.
Majoritatea dintre acestea se găsesc în zonele sărace din sudul și centrul țării.
Cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost înregistrate în judeţele Giurgiu – 6,7 la sută din totalul cadrelor didactice, Călăraşi – 6,3 la sută și Tulcea – 5,7 la sută. La polul opus, județele cu cele mai scăzute rate sunt Argeş (0,3 la sută), Gorj şi Dolj (cu câte 0,8 la sută).
În județul Timiș, în anul școlar încheiat recent, s-a lucrat cu 206 necalificați, cei mai mulți fiind angrenați în învățământul primar. Cele mai mari creşteri de personal didactic necalificat s-au înregistrat în judeţele Covasna (+1,8 la sută), Călăraşi şi Giurgiu (+1,1 la sută în ambele judeţe).
Datele mai arată că există o corelaţie strânsă între procentul de cadre didactice necalificate, nivelul crescut de sărăcie şi rezultatele slabe ale elevilor. Cu alte cuvinte, fiecare factor le angrenează pe toate celalte, iar astfel se intră într-un cerc vicios. De cele mai multe ori în zonele defavorizate și în cele marginalizate există un cumul de factori care afectează calitatea actului de învăţământ: aici se găsesc cei mai mulţi profesori fără pregătire, rata abandonului şcolar este printre cele mai mari din ţară, iar elevii care ajung în clasa a VIIIa participă într-o mică măsură la evaluarea naţională, iar cei care dau efectiv examenul obţin note mai mici comparativ cu media naţională.
Aceste rezultate sunt confirmate inclusiv de studii ale OECD, ce indică existenţa unei corelaţii indirecte între calitatea cadrelor didactice şi nivelul de defavorizare al unităţii de învăţământ. Practic, aceste şcoli nu reuşesc să atragă sau să-şi menţină profesorii calificaţi, fapt ce generează un cerc vicios înceea ce priveşte performanţele şcolare, reflectat prin procentajul mai mare al elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar şi rezultatele modeste de la examenele naţionale.
”Titulaturile acestea de suplinitor, suplinitor calificat, suplinitor necalificat ascund incapacitatea sistemului de a recunoaşte că este nevoie de angajări în sistem cu norme mult mai fragmentate, de profesionişti care poate trec prin programe de conversie”, afirmă specialiștii.
Cu toate că termenul de profesori necalificaţi este asociat de multe ori cu dascălii care au obținut rezultatele mici la examenul de titularizare, de fapt el se referă la profesorii care predau o materie pentru care nu s-au specializat în facultate (de pildă, un profesor care a studiat matematica, predă fizica) şi nu au nici modulul psiho-pedagogic.
