Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la Legea referendumului, dezbătută marţi de CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, marţi, sesizarea de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, obiecţie formulată de Preşedintele României”, se arată în ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR.

Pe 18 mai, şeful statului a trimis la Curtea Constituţională, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, unul dintre articolele criticate fiind cel legat de data când este organizat.

„Distinct de considerentele din deciziile Curţii Constituţionale şi având în vedere conţinutul normativ al legii deduse controlului de constituţionalitate, chiar dacă aparent Parlamentul s-a plasat în limitele constituţionale atunci când a decis ca toate referendumurile de revizuire a Constituţiei să aibă loc în ultima duminică a intervalului de 30 de zile prevăzut de art. 151 alin. (3) din Legea fundamentală, considerăm că această soluţie legislativă este limitativă şi lipsită de predictibilitate, plecând chiar de la premisa reţinută de Curtea Constituţională în Decizia nr. 47/2018, anume că „nimic nu împiedică Parlamentul, ca în funcţie de circumstanţele concrete, să adopte o lege prin care să stabilească o altă dată pentru organizarea referendumului cuprinsă în intervalul de 30 de zile amintit”, se arată în sesizarea trimisă de Klaus Iohannis la CCR.

Totodată, stabilirea obiectului referendumului de revizuire a Constituţiei prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neclară şi contravine regulilor constituţionale referitoare la revizuirea Legii fundamentale, se arată în sesizare.

„Distinct de aceste considerente ale Curţii Constituţionale considerăm că obiectul generic şi abstract al referendumului pentru revizuirea Constituţiei este deja determinat nu doar prin legea criticată, ci chiar prin Constituţie, în art. 151, acolo unde se precizează că „revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum”.

De altfel, şi literal şi gramatical şi logico-juridic, obiectul unui referendum intitulat pentru revizuirea Constituţiei nu poate fi altul decât revizuirea Legii fundamentale. Numai că nu la acest obiect generic şi abstract, identificat în mai multe acte normative, face referire textul legii criticate, ci la obiectul concret al fiecărui referendum în parte, anume la modificările ce se intenţionează a fi aduse Legii fundamentale cu prilejul fiecărei revizuiri şi care necesită validarea prin referendum chiar dacă au fost adoptate de Parlament”, precizează textul sesizării.

Un alt punct arată că dacă sintagma „care procedează potrivit legii” se corelează cu fraza următoare din acelaşi articol, care limitează competenţa de control a Curţii Constituţionale doar la prevederile art. 152 din Constituţie, intitulat „Limitele revizuirii”, „ar rezulta o viziune contrară Constituţiei în privinţa rolului jurisdicţiei constituţionale, căci ar limita controlul său doar la aspectele de fond ale revizuirii. Dacă sintagma „care procedează potrivit legii” din teza întâi a art. 6 alin. (3) se corelează cu Legea nr. 47/1992, ar rezulta o viziune conformă cu Constituţia în privinţa obligaţiilor jurisdicţiei constituţionale, căci ar permite acesteia să îşi exercite controlul din oficiu în mod plenar, adică şi cu privire la aspectele de fond şi cu privire la cele de formă, lipsind referirea la exclusiv „limitele revizuirii” prevăzute de art. 152 din Constituţie”, scrie mediafax.ro.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns