Culturile de toamnă din judeţul Timiş suferă grav din cauza lipsei apei. Rapiţa este deja într-un pericol major de compromitere, dar cea mai mare problemă este grâul, principala cultură cerealieră, căreia de pe acum nu i se pot prevesti recolte prea strălucite în 2019.
„În fiecare an apar diverse probleme, dar o toamnă atât de dificilă nu am prins de 24 de ani, de când m-am apucat de agricultură.
Rapiţa mi-a răsărit doar în proporţie de circa 25 la sută, iar restul seminţelor stau în pământ ca în sac, din cauza lipsei apei.
Pământul este foarte greu de lucrat în aceste condiţii. Grâul se prezintă foarte rău pentru perioada în care ne aflăm.
Pentru grâu, însă, mai există şanse de recuperare, dacă va ploua în noiembrie.
Pe la noi, pe la Dragşina, ultima ploaie a căzut în noaptea de 3 spre 4 septembrie şi a fost o cantitate de doar circa zece litri pe metru pătrat”, susţine fermierul timişean Iosif Ritter.
Ploi cu ţârâita, abia peste o săptămână
Aşadar, s-a îngroşat gluma cu seceta, care afectează din plin Banatul. Seceta se face simţită puternic în Banat de circa două luni, iar prognoza meteo pentru următoarea perioadă nu-i defel încurajatoare pentru agricultori.
În zona Banatului, până spre sfârșitul acestei săptămâni, vremea se va menține mult mai caldă decât în mod normal la această dată, cu o medie între 23 și 25 de grade pe timpul zilei.
Mai ridicate faţă de normal vor fi și temperaturile nocturne, iar media acestora va avea variații mai mari, între 10 și 14 grade, cea mai răcoroasă.
Din data de 4 noiembrie se va intra într-un proces de răcorire treptată, astfel că până la finalul săptămânii viitoare se va ajunge la medii ale temperaturilor maxime de 16 grade, iar a celor minime de 6 grade.
„Probabilitatea pentru ploi de scurtă durată, după data de 6 noiembrie”, prognozează Administraţia Naţională de Meteorologie, cu referire la evoluţia climaterică din prima decadă a lunii noiembrie în zona Banatului.
Scumpirea pâinii, unul dintre efectele previzibile
Nicolae Oprea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, trage de pe acum un semnal de alarmă cu privire la consecinţele probabile ale secetei care a cuprins această parte a ţării:
„Este adevărat că am mai avut înainte de Revoluţie probleme similare, când însămânţările de toamnă s-au făcut foarte târziu din cauza lipsei ploilor, dar dacă atunci reuşeam să scoatem peste trei tone de grâu la hectar era bine.
Acum, cu astfel de producţii, fermierul nici nu-şi acoperă cheltuielile.
Recolta de grâu de anul viitor va fi în mod cert diminuată din cauza lipsei apei în sol.
Este o problemă care trebuie să preocupe Ministerul Agriculturii. Timişul este un adevărat grânar al ţării, iar daunele pe care le provoacă seceta se vor simţi, din păcate, şi în bugetele locale ale comunelor, care sunt alimentate în principal din impozitele şi taxele provenite din activităţile agricole. D
upă părerea mea, după sărbătorile de iarnă preţul grâului va exploda, mai rămânând de văzut cât de serios va fi afectată şi populaţia din cauza scumpirii alimentelor.
Este adevărat, rezerve de grâu mai sunt şi la stat şi la marile exploataţii comerciale, dar trebuie să ne aşteptăm la o pâine mai scumpă”.
Mai trebuie spus că lipsa apei nu afectează doar România şi în particular zona de vest a ţării, pentru că de-a lungul ultimelor luni lipsa apei le-a dat serios de furcă fermierilor din zona vest- şi central-europeană.
