Comuna Moravița, formată din patru localități, mai mari (reședința administrativă și Stamora Germană) și mai mici (Dejan și Gaiu Mic), în anul de grație 2017, se înfățișează de pe șoseaua națională ca punct de început și de terminus al României asfaltate.
Semnele prosperității de altădată sunt prezente și ele prin pompele de benzină dezafectate care erau asaltate în anii embargoului de oameni cu recipiente în rucsacuri, pe biciclete sau în mașini.
Nici în privința contrabandei cu țigări care, în ultimii ani, a constituit o altă sursă de trai pentru cei dispuși să riște, nu pare a mai fi ce-a fost.
În aceste condiții, cei aproape 2.400 de locuitori care trăiesc aici au puține opțiuni de trai (pensiile de foști ceapiști, o leafă de navetist, un pic de agricultură și goana după euro, prin străinătate.
Dacă te avânți la pas pe străzile de astăzi ale Moraviței vezi însă mai degrabă case mohorâte decât locuințe noi, în culori vesele. Pe strada principală, spațiile comerciale închise alternează cu cele care pâlpâie. Terasele sunt și ele mai puțin entuziaste, cum au fost cu ani în urmă.
Dacă te oprești în fața grupului de indicatoare de la intersecția care duce către Oravița sau către frontieră, poți alege încotro să-ți continui drumul. Ambele trasee sunt pline de oportunități, dar și de provocări…
