Satul care își strigă fiii

Bodrogu Vechi este un sat de dincolo de Mureș, aparținând administrativ de orașul Pecica din județul Arad. Am avut ocazia „să-i trec pragul”, grație invitației familiei de profesori timișoreni Angelica și Ion Bîrchi-Damian, cărora le mulțumesc.

Era o zi caniculară la mijloc de august, zi de sfântă sărbătoare creștinească a Adormirii Maicii Domnului. Ca să ajungi în acest sat cu doi (poate patru) locuitori permanenți de pe malul Mureșului, înainte de a intra în Pecica, faci stânga, mergând vreo opt kilometri pe un drum petrolier până ajungi la Schitul de maici „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din mijlocul pădurii, construit de dată recentă, iar de aici șerpuiești printre câmpurile mânăstirești. Fiind sărbătoare am poposit în ansamblul monahal, unde biserica de lemn era plină de lume, ca și treptele ei și curtea.

Pâine și sare pentru bodrogani
Pâine și sare pentru bodrogani

Ca să scăpăm de căldura devenită insurportabilă, deși nu era decât ora 11, am căutat acel culoar prin care adia vântul dinspre pădure. În sat, am nimerit în malul Mureșului într-o parcare în peisaj cu vreo 10-12 mașini în cerc, semn al amplorii reuniunii care va urma. Localnicii au ridicat o troiță din lemn pe locul fostei biserici.

Lângă ea este amplasată o placa comemorativă cu numele tuturor preoților care au slujit-o. În mijlocul satului aștepta să fie dezvelită o altă placă comemorativă în formă de carte cu numele învățătorilor care au luminat calea copiilor bodroganilor.

Din parcarea în cerc urmăm un drumeag, care ne duce la o bifurcație, unde citim, uimiți, un indicator pus în mijlocul unor bălării: „Păstrați liniștea și curățenia”.

AFLĂ MAI MULTE DIN EDIŢIA TIPĂRITĂ DE JOI, 10 septembrie, A COTIDIANULUI RENAŞTEREA BĂNĂŢEANĂ

0 Comments

No Comment.