Astăzi se împlinesc 33 de ani de când, la Timișoara, se lansa pe piață una dintre cele mai importante publicații postdecembriste, un săptămânal pe care bănățenii l-au îndrăgit din prima clipă și pentru care, multă vreme după lansarea sa petrecută în 11 februarie 1990, au stat adesea la cozi interminabile, dornici să afle cât mai repede ce se mai scrie în ”Agenda”.
Informaţiile minuţios documentate, prezentate într-o manieră echilibrată şi obiectivă în pagini structurate pe domenii, au mers imediat la sufletul consumatorilor de presă adevărată, iar periodicul fondat de ziaristul Zoltan Kovacs (foto) s-a menţinut în topul preferinţelor cititorilor din partea de vest a ţării.
O declaraţie de dragoste pentru Timişoara eternă
Anul acesta, când Timişoara este Capitala Europeană a Culturii, aniversarea celui mai longeviv săptămânal al Banatului de după 1989 a fost prefaţată de un alt eveniment remarcabil, petrecut la Parlamentul European de la Bruxelles unde, precum vă informam în precedentele ediţii ale cotidianului nostru, Zoltan Kovacs şi-a lansat cartea ”Calendar timişorean – File din istoria oraşului/The Calendar of Timişoara – Pages from the city’s history”, o amplă lucrare de peste 700 de pagini, deopotrivă document şi declaraţie de dragoste pentru urbea de pe Bega, cu tot ceea ce înseamnă ea astăzi, dar şi cu trecutul său nu lipsit de majore răsturnări de situaţie.
Lansarea, care a avut loc în contextul conferinţa cu titlul ”Cultura, o punte între naţiuni”, organizată de europarlamentarul Maria Grapini, i-a oferit autorului prilejul de a vorbi pe larg despre acest proiect de suflet, căruia i-a dedicat nu mai puţin de trei ani. â
”Despre Timişoara s-au scris zeci şi zeci de cărţi, poate chiar sute, în toate registrele posibile, lucru lesne de înţeles dacă ne gândim la acest oraş cosmopolit, un fenomen şi un simbol european. Când am iniţiat acest demers, mi-a trecut prin minte că, poate, a scrie încă o carte dedicată urbei de pe Bega ar putea cădea în banalitate. A apărut însă ideea unui calendar – cu aspectul tradiţional al unuia cu cotor în partea de sus şi file ce se răsfoiesc de jos. Mai mare ca format decât calendarele obişnuite de odinioară şi, evident, mult mai important ca volum, el s-a dorit unic prin aceea că, pentru fiecare zi din an, prezintă un eveniment istoric local, povestea unei personalităţi sau a unei clădiri aparte din oraş.
E greu să găseşti ceva însemnat de… 365 de ori. Exact ca-n viaţă, sunt zile bogate în întâmplări notabile, dar şi altele mai modeste. A fost dificil să scormonesc după istorii şi personaje importante, dând atenţie coerenţei şi echilibrului întregii lucrări. La o dată aleatorie am putut descoperi cinci sau şase evenimente demne de-o filă şi a trebuit să mă rezum la unul, la o alta – să insist prin arhive ca să găsesc ceva demn de scris. În plus – jurnaliştii, istoricii şi scriitorii ştiu la ce mă refer – am fost încorsetat în cele 3.500 de semne (caractere tipografice) alocate fiecărui subiect. Unele ar fi meritat mai mult, altele mai puţin, dar calendarul e o formă fixă. În plus, m-am străduit să găsesc şi 365 de fotografii clare care să ilustreze textele.
Versiunea românească a cărţii a văzut lumina tiparului în septembrie 2022, iar cea în engleză a apărut în decembrie. Sperăm să existe şi o ediţie în germană, căci există deja o cerere în acest sens din partea grupurilor de şvabi bănăţeni care, deşi trăiesc de mulţi ani în Germania, doresc să se bucure de acest calendar al Timişoarei pe care nu pot şi nu vor s-o uite.
Nu e o lucrare academică, nu are caracter ştiinţific, ci se adresează unei mase mari de oameni curioşi despre prefacerile prin care a trecut oraşul nostru, despre personalităţile sale din varii domenii, de la muzică şi artă plastică la economie sau politică, dar şi despre nume ale vieţii mondene, precum Ana Cumpănaş – Femeia în roşu, iubita lui Dillinger, femeia – spion Maria Bălan sau Francisc Illy, inventatorul expressorului modern de cafea”, a explicat Zoltan Kovacs, dezvăluind că următorul său proiect este o carte dedicată… comunismul românesc, cu bunele şi relele lui.
CITEȘTE ȘI: Campionatul European de Futsal pentru Preoți, ediția a XV-lea, la Timișoara. Participă echipe din 16 țări
”Zoltan Kovacs este mai mult decât un ziarist. Presa timişoreană a înflorit spectaculos după 1989 şi prin Zoltan Kovacs. Vă aflaţi în faţa unui calendar din care nu vă va lăsa sufletul să rupeţi vreo filă, o carte de poveşti cu personaje fabuloase şi istorii minunate, despre Marea Ciumă din 1738, masonerie, fotbal, o carte în care coexistă, într-o vecinătate polemică, o pagină dedicată unei talentate poete şi alta, unei vedete contemporane de filme pentru adulţi. Cu o bibliografie consistentă, lucrarea ne aduce tuturor aminte că, până la urmă, istoria rămâne o poveste frumoasă”, a remarcat la lansare prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, fost Ministru al Afacerilor Externe al României şi Ambasador al României la UNESCO, manager al Bibliotecii Naţionale a României.
