Angajatorii au dreptul de a-şi selecta propriul personal conform standardelor pe care le consideră necesare, dar criteriile de selecţie trebuie să fie în acord cu prevederile legale, respectiv să nu limiteze sau să nu îngrădească drepturile recunoscute salariaţilor prin dispoziţiile legale, inclusiv acela de radiere a sancţiunii disciplinare în cazul în care au primit una.
Aceasta este concluzia formulată de unul dintre completele de judecată ale Curții de Apel Timișoara ca urmare a soluționării unui dosar aflat pe rolul acestei instanțe.
Acțiunea care a constituit obiectul cauzei supuse judecății a avut loc în anul 2015, când DRDP (Direcția regională de drumuri și poduri) Timişoara a scos la concurs un post de controlor trafic, la care s-a prezentat o fostă angajată a acestei instituții. În urma susţinerii concursului, femeia a fost declarată câştigătoare, însă, după efectuarea unor verificări prealabile a dosarului de personal şi înaintea încheierii contractului individual de muncă, i s-a comunicat că nu poate ocupa postul, întrucât fusese sancționată disciplinar în perioada în care a mai fost angajată.
Considerându-se nedreptățită, femeia s-a adresat instanței de judecată, arătând că, potrivit dispozițiilor cuprinse în contractul colectiv de muncă, o persoană căreia i s-a desfăcut contractul pentru abateri disciplinare sau condamnări penale se poate angaja dacă a intervenit reabilitarea sau „alte cazuri speciale prevăzute de lege”.
Cu alte cuvinte, desfacerea disciplinară a contractului de muncă este radiată, îşi pierde efectele juridice în termen de 12 luni de la aplicarea sancţiunii, astfel că, după împlinirea acestui termen, persoana sancţionată poate încheia un nou contract de muncă. Prima instanţă i-a dat dreptate, reținând că, în acest caz, nu există nici un impediment pentru încheierea unui contract de muncă.
Sentința Tribunalului Timiș a fost atacată cu apel de către DRDP, aceasta susținând că ”prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că reclamanta a dat o declaraţie pe propria răspundere că nu a avut contractul individual de muncă desfăcut pentru abateri disciplinare, omiţând, astfel, cu bună ştiinţă, să recunoască că a mai fost sancţionată disciplinar.
Or, tocmai inexistenţa vreunei sancţiuni de desfacere disciplinară a contractului de muncă a fost una din condiţiile obligatorii pentru ocuparea posturilor scoase la concurs. Prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere, intenţionat frauduloasă, reclamanta a încercat să inducă în eroare comisia de concurs şi să îşi creeze, astfel, un avantaj faţă de ceilalţi concurenţi. (…).
Fiecare angajator are dreptul de a-şi selecta personalul conform standardelor pe care le consideră necesare, raportat şi la specificul activităţii pe care o desfăşoară societatea, care este una de interes internaţional şi strategic. Ca atare, nu se pot efectua angajări de personal în orice condiţii, mai ales în posturile de control trafic din cadrul A.C.I.–urilor de la punctele de frontieră a României, aşa cum este cazul postului de faţă, pe care reclamanta doreşte să-l ocupe. Reclamanta a fost angajată a societăţii, contractul individual de muncă fiindu-i desfăcut disciplinar, pentru o faptă de cea mai mare gravitate. Acea decizie de sancţionare nu a fost contestată de către reclamantă”.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate şi a actelor de procedură efectuate în faţa primei instanţe, Curtea de Apel Timișoara a reţinut că:
”Deoarece textul de lege nu face nici o distincţie, radierea sancţiunilor disciplinare se aplică pentru toate categoriile de sancţiuni prevăzute de lege. Astfel, chiar şi cea mai energică dintre sancţiuni, respectiv desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, va fi radiată în cazul în care salariatul nu a fost sancţionat din nou într-un termen de 12 luni”.
În continuare, Curtea a mai reţinut că reclamanta a fost angajată până în data de 22.01.2008, când a fost concediată disciplinar, fără ca, pe toată perioada ulterioară, să se dovedească că fosta salariată ar mai fi săvârşit vreo abatere disciplinară. În aceste condiţii, la momentul prezentării la concursul organizat de pârâtă, în data de 12.10.2015, existau toate premisele legale pentru ca sancţiunea disciplinară aplicată anterior să fie radiată de drept şi, astfel, să nu mai producă nici un efect juridic.
”Este adevărat că fiecare angajator are dreptul de a-şi selecta propriul personal conform standardelor pe care le consideră necesare, raportat şi la specificul activităţii pe care o desfăşoară, mai ales că pârâta îşi desfăşoară activitatea într-un domeniu de interes internaţional şi strategic, însă aceste condiţii de selecţie trebuie să fie în acord cu prevederile legale şi să nu limiteze sau să îngrădească drepturi recunoscute, astfel, salariaţilor”, se mai arată în motivarea deciziei Curții, care a decis să respingă apelul formulat de angajator.
