Nu sunt prea mulți aceia care, trecuți binișor și de a treia tinerețe, să nu fie încercați de colici abdominale atunci când vine vorba de CAP. Pentru mulți dintre ei, urmași ai foștilor proprietari de animale, mașini și utilaje agricole, terenuri agricole etc., cooperativizarea agriculturii a însemnat o experiență tristă, similară, dacă nu cu sărăcirea de-a dreptul, cu o perioadă mai întunecată a vieții.
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, foștii chiaburi au fost înlocuiți de fermierii de azi și, departe de a mai reprezenta o amenințare pentru bunăstarea țăranilor înstăriți, o cooperativă agricolă de producție este văzută ca o soluție, una dintre puținele viabile, pentru revitalizarea agriculturii.
Nu-i deloc surprinzător, în aceste condiții, că una dintre cele mai așteptate măsuri pentru stimularea acestei ramuri a economiei a fost tocmai legea cooperației agricole, publicată între timp în Monitorul Oficial, printre ale cărei prevederi se numără și una care va fi cu siguranță pe placul truditorilor pământului: fermierii care se asociază vor beneficia de scutiri de taxe şi impozite.
Cinci ani fără dări
Într-adevăr, potrivit noii legi nr. 164, cooperativele care procesează produsele agricole au fost scutite de la plata impozitului pe profit în primii cinci ani de activitate, de aceeași facilitate urmând să beneficieze și cele care au ca obiect de activitate achiziţii şi vânzări, manufacturiere şi de mică industrie, în situația în care au o cifră de afaceri mai mică de două milioane de euro.
În ceea ce îi priveşte pe membrii cooperativei, dacă este microîntreprindere, aceştia primesc scutire de la plata impozitului pe venit, în timp ce persoanele fizice sau persoanele fizice autorizate sunt scutite de la plata impozitului pe venit pentru producția valorificată către cooperativa agricolă.
O altă facilitate este scutirea de la impozitul pe proprietate pentru bunurile imobile ale membrilor cooperatori folosite pentru realizarea unei producții ce va fi valorificată prin cooperativă. Totodată, persoanele fizice ce sunt membri fondatori ai unei cooperative sunt scutite de impozitul pe venitul datorat ca urmare a arendării terenurilor către cooperativă.
Capitalul subscris, o sumă enormă
„În esență, e o lege bună“, consideră Nicolae Oprea, președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Consiliului Județean Timiș, cel care îndeplinește totodată și funcția de secretar executiv al Asociației Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice din județ nefiind însă mulțumit de chiar toate reglementările noului normativ.
Oprea arată cu degetul spre capitalul subscris prevăzut de lege în cazul înființării de noi cooperative: „Cinci milioane de lei pentru o cooperativă de gradul I? E o sumă enormă!“. Ce-i drept, cooperativele din această categorie „sunt înființate de persoane fizice atât ca simplii cetățeni, cât și de persoane fizice ce au dreptul să desfășoare activități autorizate“, iar numărul minim de membri este cinci.
O aritmetică simplă ne încredințează că fiecare dintre aceștia ar trebui să pună jos câte un milion de lei, sumă care, să recunoaștem, nu e la îndemâna oricărui proprietar de teren, care nu mai știe cum să tragă de vreun vechi tractor pentru a-și face treaba cu el. Nu-i mai puțin adevărat că suma prevăzută în cazul cooperativelor de gradul II este cu mult mai mare, de 100 de milioane de lei, dar aici este vorba totuși, de membrii fondatori care pot fi și persoane juridice, cu o suprafață financiară oricum superioară unui simplu fermier.
Nu este singura observație pe care o face președintele comisiei pentru agricultură din cadrul CJT vizavi de noile reglementări. În opinia lui Oprea, „pentru a fi cu adevărat rentabile, cooperativele care se constituie ar trebui să fie înființate pe ramuri de activitate. Unele să se ocupe doar de procesare, altele de comercializare de produse și așa mai departe“.
