Românii trăiesc în apartamente mici, slab iluminate și cu igrasie. Cele mai mari suprafeţe de locuit, în Timiş

Vânzarea de imobile, în ușoară creștere

Unde sunt mai scăzute condiții de locuire din Europa? Ei bine, oricât de trist ar fi răspunsul, România are cele mai scăzut condiții de locuire din Europa.

Guvernul României a lansat în dezbatere publică proiectul pentru Strategia Națională a Locuirii. La baza documentului stau studiile realizate cu privire la spațiile de locuit din România și principalele probleme locative cu care se confruntă populația. Nota de fundamentare a Strategiei Naționale arată foarte clar că guvernul trebuie să ia măsuri urgente dacă vrea să crească calitatea vieții propriilor cetățeni.

„Din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populației din lume, cu o scădere a populației preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuințe depășește numărul de familii – aproximativ 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuințelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume,” arată documentul elaborat de guvern.

Strategia Națională a Locuirii ar veni să găsească măsuri nu doar pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire ci și pentru creșterea condițiilor de trai din satele, comune și orașele țării.

MICI, SLAB ILUMINATE ȘI CU IGRASIE, AȘA ARATĂ APARTAMENTELE ROMÂNILOR

Studiile INS pe care se bazează nota de fundamentare a guvernului relevă un fapt îngrijorător despre spațiul locativ din țara noastră. Datele arată că peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale țării au nevoie de reparații urgente. Aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire.

În mediul urban, cele mai multe locuințe se luptă cu probleme precum lumină insuficientă, igrasie în pereți, fundație sau podele precum și tocuri de ferestre, pereți și podele deteriorate. Situația nu este cu mult diferită față de cea din mediul rural, chiar dacă aici, cei mai mulți români încă mai locuiesc în case individuale și nu în apartamente. Scurgerile prin acoperiș sau pe pereți sunt o constantă problemă atât în mediul urban cât și în mediul rural doar că în satele și comunele noastre, canalizarea și accesul la sistemul de distribuție a apei potabile este limitat, un alt factor care depunctează țara noastră atunci când vorbim de nivelul de trai.

Numărul locuințelor din mediul rural, care beneficiază de grup sanitar și duș în interiorul locuinței, nu trece de 37 de procente, spun datele statistice. În mediul urban situația s-a redresat în această privință, după perioada socialistă, iar procentul a ajuns la puțin peste 91%.

BLOCURILE DIN CURTEA ALTOR BLOCURI, O PROBLEMĂ A MARILOR ORAȘE DIN ROMÂNIA

Dacă zonele rurale se confruntă cu probleme legate de apă și canal, zonele urbane, în special cele aglomerate, se confruntă cu un alt fenomen îngrijorător. Guvernul atrage atenția asupra unui fenomen reclamat de mult de locuitorii marilor orașe. Spațiile verzi dintre blocuri au fost restituite foștilor proprietari care s-au apucat de construcții. Noi blocuri, clădiri de birouri sau alte imobile și-au făcut apariția chiar în curțile cartierelor construite în perioada comunistă.

„Există cazuri, în special în București, în care spațiile verzi publice dintre clădirile multifamiliale au fost restituite foștilor proprietari care ulterior au obținut, de multe ori în condiții la limita reglementărilor legale, autorizații de construire pentru clădiri cu mai multe etaje sau clădiri de birouri. Aceasta a rezultat într-o problemă triplă: aceste clădiri nu respectă reglementările de bază privind intimitatea și însorirea, ceea ce afectează și locuințele din jur, populației din aceste cartiere îi lipsesc spațiile verzi publice pentru petrecerea timpului liber,” se arată în documentul guvernului.

VIAȚA ÎN DOUĂ CAMERE

La sfârșitul anului 2015, conform publicației INS ”Fondul de locuințe”, numărul locuințelor a înregistrat 8.882,1 mii locuinţe. Cele mai mari suprafețe de locuit, s-au înregistrat în județe precum Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța, unde o locuință are în medie între 52 și 66 m2. La polul opus se află Brăila, Călărași și Vaslui, Teleorman și Mehedinți, în aceste zone, apartamentele nu măsoară mai mult de 41 m2 pe locuință.

Iar majoritatea acestor apartamente, dar și a caselor de locuit, au doar două camere. Chiar și în zonele în care ar exista disponibilitate financiară pentru achiziționarea unor apartamente de trei camere, cumpărătorii nu prea au de ales. Prețurile, posibilitățile de creditare, puterea de cumpărare și alți factori economici determină noii constructori să mizeze pe garsoniere, apartamente cu o cameră sau apartamente cu două camere, atunci când realizează un nou proiect imobiliar. Apartamentele cu trei sau patru camere, cu suprafețe mari, deschise sunt puține, iar prețurile, destul de piperate.

Preponderența apartamentelor cu două camere sugerează destul de clar faptul că ne confruntăm cu o rată ridicată de supraaglomerare. Potrivit Eurostat, supraaglomerarea locuințelor din România este printre cele mai ridicate din țările UE. În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE-28, depășind de trei ori media de 16,9%. România a fost urmată de Polonia cu 44,2% și Bulgaria cu 43,3%. Iar rata de suprapopulare în rândul populației expuse riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depășită doar de Ungaria cu 71,0%, conform voceatransilvaniei.ro.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Românii trăiesc în apartamente mici, slab iluminate și cu igrasie. Cele mai mari suprafeţe de locuit, în Timiş

  1. Nu este chiar asa. Au elvetinenii apartamente, de iti vine sa plangi. In aproape nici un apartament din Elvetia nu este acces pentru masina de spalat. In Elvetia se spala rufele odata sau la doua saptamani. Un bloc intrec foloseste aceasi masina. Am vazut blocuri unde WC-ul nu era in apartament ci in casa scarii. Mai terminati cu aberatiile astea. Am vazut in Elvetia mizerie de iti vine sa vomiti. Sau mai mergeti prin blocurile din Franta unde in lift miroase a urina si voma.
    Mai terminati sa comparati Romania cu restul lumii. Mai vine a-ti veni cu idei de a imbunatati situatia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *