Produsele autohtone, o marfă tot mai căutată, dar și tot mai rară în România, pot găsite, cu precădere, în piețele agroalimentare și probabil că lucrurile vor sta la fel mult timp de acum înainte. Cu cota de cel puțin 51 la sută mâncare românească în hipermarketuri am cam supărat forurile de la Bruxelles, așa că legea respectivă, anunțată cu surle și trâmbițe, s-a transformat, din cât se pare, într-un eșec lamentabil.
Mulți își amintesc, aproape cu nostalgie, vremurile în care roșiile aveau gust de soare, iar merele, perele și gutuile, deși nu prea arătoase, parfumau încăperile în care erau lăsate preț de câteva ceasuri. E adevărat că produsele de pe vremuri nu se păstrau prea bine, dar măcar aveau gust. Acum, se găsesc tot anul, dar multe lasă o senzație de plastic searbăd și nici măcar miros de fructe sau legume nu mai au.
Îndreptându-se spre piețele din oraș, timișorenii au parte cam de aceeași ofertă de acum câteva luni. Chiar dacă regulamentul de funcționare a fost schimbat de aleșii locali, investiții serioase în piețe nu s-au făcut.
Pentru a asigura curățenia și ordinea în piețele agroalimentare, consilierii locali timișoreni au adoptat, luna trecută, o serie de schimbări în regulamentul de organizare și funcționare.
Astfel, sunt considerate contravenții: mizeria, comercializarea fără drept a cărnii și a preparatelor din carne, fără respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare; vânzarea laptelui, a cărnii și a produselor derivate în condiții improprii, în afara vitrinelor frigorifice; neafișarea la loc vizibil a unei copii a atestatului de producător; folosirea altui mobilier destinat comercializării produselor decât cel pus la dispoziție de administrația pieței; modificarea suprafețelor meselor destinate comercializării produselor, folosind sisteme improvizate, lăzi, paleți; comercializarea și depozitarea produselor agroalimentare sau a mărfurilor de orice fel pe căile de acces și culoarele pietonale; depozitarea ambalajelor în perimetrul locului de vânzare; abandonul de deșeuri vegetale sau ambalaje în incinta sau perimetrul pieței agroalimentare la finalizarea programului de funcționare; comercializarea murăturilor, a plantelor pentru ceai, a siropurilor din plante sau fructe, a preparatelor din fructe și legume fără a deține avizele prevăzute de legislația în vigoare; ocuparea cu mărfuri a unei suprafețe mai mari decât cea aprobată de administrația piețelor; folosirea de umbrele și pavilioane murdare sau improvizații inestetice; dormitul în incinta piețelor agroalimentare sau în parcările și platourile adiacente acestora; depozitarea mărfurilor de orice fel, a ambalajelor sau a altor obiecte pe mese, în perimetrul locurilor de vânzare aflate în incinta pieței, după terminarea programului sau înainte de începerea acestuia.
Conform noilor reglementări, și administratorii piețelor ar putea fi sancționați.
Ce-am avut și ce-am pierdut?
Până acum, prea multe efecte pozitive nu se observă prin piețe. Unele dintre ele au, din punct de vedere al construcțiilor, durata de viață depășită, iar cele două care sunt mai moderne – Badea Cârțan și Iosefin – arată, oricum, mai bine.
În celelalte piețe nu se prea observă vreo schimbare. Piața 700, care deține o poziție privilegiată în zona ultracentrală a Timișoarei, arată exact la fel, cu excepția structurii metalice, peste a cărei rugină a fost așternut un strat de vopsea. În rest, aceleași umbrele ponosite, aceeași marfă – în cea mai mare parte adusă de la en-gros – acoperită cu pături jegoase, aceiași oameni fără căpătâi care dau târcoale prin zonă.
Piața de gros, o altă entitate aflată în administrarea municipalității prin intermediul societății specializate, rămâne un mister pentru cei care au impresia că de aici pot cumpăra și produse românești, aduse direct din grădinile oamenilor. Lucrurile nu stau chiar așa, cu toate că e plin de autoutilitare cu numere din alte județe.
Dacă la conopida imaculată, în cantități mari – adusă, chipurile, din sudul țării – sau la ardeii la sac, toți de aceeași mărime și culoare, se mai poate crede că vin de undeva, din România, la lădițele cu clementine sau la perele așezate disciplinat în hârtie fină nu mai încape nici o îndoială că abia au coborât din tir. Poate că așa se și explică faptul că în această piață nu sunt prea mulți clienți care să dorească ceva pentru consum propriu.
Proaspăt înființată, piața volantă de lângă Stadionul „Dan Păltinișanu” a reușit să câștige publicul dornic să cumpere produse „adevărate”. Cu toate acestea, regulile nu se află chiar la loc de cinste, iar comercianții nu sunt, nici ei, tocmai autentici. Cum nu prea stă nimeni să-i supravegheze, oamenii nu se prăpădesc după operațiunile de curățenie, după cum se poate observa și din imagini, în urma lor rămânând diverse resturi.
Cum cei mai mulți sunt, sperăm, producători reali, poate ar fi de dorit să aibă parte de condiții mai bune de vânzare, fără senzația de improvizație pe care o lasă trecătorilor. Dar, cum nici un regulament nu e bătut în cuie și cum nici bugetul pe anul viitor nu a fost schițat, este foarte posibil să aflăm ce investiții se vor face în piețele agroalimentare pe viitor…
