Problemele învățământului timișean, scoase la suprafață. Noul an școlar bate la ușă, iar prefectul de Timiș, Zoltan Nemeth, a dorit să afle cât de pregătite sunt unitățile de învățământ din județ pentru a-i primi pe elevi și preșcolari în condiții de siguranță. În acest context, una dintre temele propuse în ședința Colegiului prefectural care a avut loc la sfârșitul acestei luni a vizat radiografierea zonei de educație sub mai multe componente.
La ședință, au fost invitați reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Timiș, Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Banat”, Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, Inspectoratului Județean de Jandarmi Timiș (instituția-gazdă a evenimentului), Direcției de Sănătate Publică Timiș, precum și ai Direcției Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.
591 de şcoli şi grădiniţe
În județul Timiș funcționează 197 unităţi cu personalitate juridică (591 de şcoli şi grădiniţe), în care învață aproximativ 95.000 de elevi și preșcolari şi în care își desfășoară activitatea circa 6.700 de cadre didactice. Ședința Colegiului prefectural a expus mai multe probleme identificate de instituțiile publice invitate, implicate într-un grad mai mare sau mai mic în domeniul educației.
Pornind de la contextul în care, spre final de an școlar, când elevii s-au reîntors în bănci după mai multe luni în care activitățile didactice s-au desfășurat online, în mediul școlar au avut loc unele acte de violență, inspectorul școlar general Marin Popescu a punctat faptul că în ceea ce privește învățământul timișean ele nu au luat o asemenea amploare încât să poată fi catalogate drept un fenomen, acest lucru datorându-se și acțiunilor de prevenire și de consiliere derulate pe parcursul anului.
Plan comun de acțiune
”Inspectoratul școlar, împreună cu partenerii noștri, a dezvoltat și a susținut un plan teritorial comun de acțiune, plan pe care în proporție de 99 la sută l-am dus până la capăt, în contextul în care vorbim de un an pandemic, pentru reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar prin toate resursele materiale, umane și de infrastructură pe care le-am avut la dispoziție.
Un punct forte a fost cooperarea interinstituțională, care a funcționat impecabil, având sprijinul profesioniștilor care ne-au fost alături în a identifica probleme și a găsi soluții. Întâlnirile dintre inspectorat și parteneri s-au materializat prin ședințe de lucru, proiecte, activități educative, controale specifice, acțiuni de consiliere. La nivel instituțional s-au creat comisii mixte, în urma cărora întâlnirile de lucru au dus la operaționalizarea normelor legislative în vigoare, atât la nivelul instituțiilor județene, cât și la nivelul unităților de învățământ.
„Ne-am focusat pe bullying și violență”
În acest an școlar delicat ne-am focusat pe bullying și violență. Violența s-a transferat acum în mediul online și a trebuit să identificăm soluții pentru această situație. Nu a fost ușor, pentru că nu am avut experiența unor astfel de intervenții.
Anticipam, în timp, ceea ce va urma, dar cumva am fost puși în fața unui fapt împlinit, pentru că reacțiile comunității educaționale din perspectiva violenței a fost activă în mediul online mai ales. După ce am revenit la școală, s-a transferat din mediul online în cel fizic.
Este foarte important că la nivelul județului am dezvoltat o bază de date cu cei mai importanți factori care determină violența școlară și am concluzionat că cel mai important lucru este lipsa comunicării pe toate palierele, și pe orizontală, și pe verticală – la nivelul familiilor și al unităților de învățământ.
O liniște aparentă
Perspectiva învățământului online a diminuat comunicarea. Elevii au stat liniștiți în fața computerelor, familiile au fost liniștite pentru că nu aveam perspectiva desfășurării activităților în aer liber, profesorii au stat liniștiți pentru că nu aveau interacțiunea cu elevii.
Această liniște aparentă s-a transformat într-o răbufnire a violenței fizice în momentul în care au început activitățile didactice față în față. Nu este un fenomen la nivelul județului Timiș. Gravitatea unor fapte care au apărut ne poate împinge să gândim din această perspectivă, dar numărul actelor de violență nu este foarte mare de natură a crea un fenomen la nivelul județului.
Trebuie însă să fim atenți pentru a diminuăm cât mai mult gradul de violență prin intervențiile pe care le avem atât interinstituțional, cât și intrainstituțional. La nivelul inpectoratului școlar a fost inițiat un grup de sprijin cu rol de mediere pentru identificarea surselor de conflict, căile de soluționare și capacitatea noastră de a comunica cât mai bine cu unitățile de învățământ și cu partenerii noștri educaționali – Consiliul Județean al Elevilor, președinții elevilor unităților de învățământ, elevi, asociații de părinți, cu directorii și consilierii școlari.
Chiar dacă activitățile didactice s-au desfășurat online, am avut întâlniri lunare cu partenerii noștri, pentru că violența în mediul online ne-a creat mici probleme pe care am încercat, prin intervenția noastră, să o menținem la un nivel scăzut. Activitățile de consiliere și de informare le-am putut realiza prin videoconferințe pe care le-am făcut cu consilierii școlari, cu directorii unităților de învățământ, în cadrul cărora au fost invitați și partenerii noștri.
Inspecții tematice
În perioada de final de an, când s-au derulat activități didactice față în față, au fost efectuate inspecții tematice care au vizat prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, respectiv siguranța la nivelul unităților de învățământ”, a precizat inspectorul școlar general Marin Popescu, subliniind însă și faptul că la nivelul județului Timiș există un deficit de peste 100 de consilieri școlari.
Un element important în reducerea manifestărilor violente în mediul școlar îl au și echipamentele de supraveghere audio-video amplasate în perimetrul unităților școlare, după cum au arătat reprezentanții instituțiilor prezenți la ședință. Datele colectate au evidențiat faptul că aproximativ 300 de corpuri de școli și de grădinițe nu sunt dotate cu echipamente de supraveghere în exteriorul clădirilor și nu au asigurată nici pază umană, majoritatea fiind din mediul rural.
Atenție sporită spre zona rurală
”S-a constatat, în ultimii ani, că violența s-a diminuat ca urmare a montării echipamentelor de supraveghere audio-video. Mai avem unități de învățământ care nu au supraveghere audio-video, mai ales în zona rurală. Prin urmare, activitățile noastre pentru anul școlar următor se îndreaptă către această zonă, pentru a întări intervenția autorităților publice locale în infrastructura școlară din perspectiva monitorizării activităților prin sisteme audio-video. De asemenea, un lucru important, unitățile de învățământ și-au prevăzut în regulamentele interne norme privind accesul în incinta acestora”, a precizat inspectorul școlar general Marin Popescu.
Ordine și sigunață
”Ordinea și siguranța în unitățile de învățământ rămâne un deziderat la nivel național și implicit la nivelul județului Timiș”, a afirmat chestorul Alin Petecel, menționând faptul că, pe parcursul anului școlar 2020/2021, numărul infracțiunilor săvârșite în mediul școlar s-a diminuat simțitor, posibil și datorită faptului că activitățile didactice s-au derulat preponderent online.
Inspectorul-șef al IPJ Timiș a precizat că în 2020/2021 au fost înregistrate 11 infracțiuni săvârșite atât în incinta, cât și în proximitatea unităților educaționale, dintre care 9 în mediul urban, în majoritatea situațiilor fiind vorba de acte de violență. Potrivit inspectorului-șef, ”e nevoie de sprijinul administrațiilor locale pentru asigurarea pazei în școli”, având în vedere faptul că doar 151 unități de învățământ au supraveghere atât în interior cât și în exterior.
Cheia succesului
„Regulamentul de ordine interioară este cheia succesului, așa cum a punctat și domnul inspectorul școlar general. Dacă acest regulament se respectă, treaba noastră este mult mai simplificată, iar siguranța elevilor e la nivelul pe care ni-l dorim. Sunt directori de licee care depun eforturi deosebite, în incinta acestora și în imediata lor apropiere există ordine, disciplină, iar acest lucru contează foarte mult”, a evidențiat colonelul Nicolae Slev, inspectorul șef al IJJ Timiș, instituție care asigură paza în 12 unități de învățământ.
Binecunoscuta problemă legată de infrastructura școlară, respectiv a numărului insuficient de corpuri de clădire pentru educabili, a fost un alt subiect al dezbaterii. Situația este aproape dramatică în Timișoara, în special în zona de nord a municipiului, unde, pe arealul a trei cartiere nu există nicio unitate de învățământ preuniversitar.
Prea puține cadre și cabinete medicale în mediul rural
Componenta de logistică analizată în cadrul ședinței Colegiului prefectural a cuprins și partea de dotare cu mobilier a școlilor și grădinițelor. În mare parte, inspectoratul școlar a reușit, cu sprijinul mediului universitar, să echipeze unitățile de învățământ cu piese de mobilier, însă în 9 dintre acestea numărul e insuficient, iar în 10, cele existente sunt deteriorate.
CITEȘTE ȘI: Recompense pentru românii care se vaccinează împotriva COVID-19: 100 de lei în tichete de masă și premii în bani la Loteria vaccinării
În ceea ce privește partea igienico-sanitară, reprezentanții DSP și DSAVS au precizat că au fost și vor fi în continuare efectuate controale în unitățile de învățământ timișene. În școlile și grădinițele din județ funcționează 107 de cantine proprii, un sfert dintre acestea fiind deja vizitate de inspectorii de specialitate. 14 dintre unitățile de învățământ timișene nu au primit autorizație sanitară, iar în 413 se realizează, în această perioadă, lucrări de igienizare și dezinsecție.
O problemă majoră identificată vizează numărul insuficient de cadre și de cabinete medicale în mediul rural. Pentru asigurarea resursei umane, o posibilă soluție propusă ar putea fi încheierea unor contracte cu medicii de familie, însă înființarea cabinetelor medicale în școli și grădinițe este un atribut al administrațiilor locale, care, din câte s-a constatat, nu sunt foarte entuziasmate în a acorda sprijin financiar pentru rezolvarea acestei situații, dar și în general, atunci când investițiile vizează mediul educațional.
