Primăria Timișoara a cheltuit, cu dedicație, 20 000 de euro pe hidoșenii pentru “decorațiuni” de Paști

Primăria Timișoara a cheltuit, cu dedicație, 20 000 de euro pe hidoșenii pentru “decorațiuni” de Paști

E clar că în an electoral niciun politician nu se zgârcește să arunce cu bani. După ce a demarat o campanie de aproape 300 de mii de euro pe afișaje, mesh-uri, pliante și agape, primarul Timișoarei a hotărât să mai arunce 20 de mii de euro pe niște beculețe pe sârmă, frumos prezentate ca și decorațiuni stradale pentru Târgul de Paști.

Cum e vorba din popor – “Chelului, tichie de mărgăritar”, pentru a lua ochii timișorenilor cu beculețe și briz-briz-uri colorate, în timp ce proiectele serioase au eșuat sau au întârzieri astronomice, cum e cazul Pasarelei Gelu sau a Pasarelei Îndrăgostiților. Căci despre Pasajul Solventul sau despre Turnul de Apă nici măcar nu mai putem vorbi, pentru moment.

Cireșul “otrăvit” de 11 mii de euro

Așadar, edilul Dominic Fritz a trimis Casa de Cultură a municipiului la cumpărături. Peste 100 000 de lei pentru un pachet de decorațiuni stradale de iluminat festiv.

Evident că astfel de “minuni” nu puteau fi cumpărate decât de la o firmă care, cu sau fără voia primarului, este abonată la contracte cu statul, cu diverse instituții și primării.

Semn că Dominic Fritz, la fel ca la alte achiziții, vrea sau nu, își dă acordul pentru a lua lumină de unde dictează…cineva din București, via o firmă mică dintr-un orășel.

Evident, la capătul firului se află un concern austriac, în cazul de față, sau german, la alte tipuri de lucrări.

Achiziția de Paști este doar unul dintre exemplele că administrația Fritz nu a reformat cu nimic sistemul și oricât ar clama independența față de grupurile financiare și de interese străine, cu ramificații în România, nu se abate de la linia impusă de a cumpăra de la aceleași firme de la care zeci de primării și instituții cumpără, cu dedicație, de 10-15 ani.

Cel mai grăitor exemplu de risipă este pomul din plastic cu beculețe roz, pompos numit “cireș japonez”, instalat în Piața Sfântul Gheorghe.

Pentru acesta, primăria, prin Casa de Cultură, a plătit nu mai puțin de 58.799 de lei, adică aproximativ 11 700 de euro. La acestea se mai adaugă alte sârme cu beculețe, în formă de ou.

Una peste alta, întregul pachet, achiziționat prin cumpărare directă, arată astfel: pachet decoratiuni iluminat festiv Pom japonez 500x500x500cm x 1 buc x 58799 lei/buc, Iepuras structura 220xH320x220cm x 1 buc x 13668 lei/buc, Ou structura 160xh220x160cm x 1 buc x 10502 lei/buc, Ou mic 1.5m x 1 buc x 2350 lei/buc, Ou mediu 2.2m x 4 buc x 3912 lei/buc.

Astfel, în total, pentru un pom de plastic, un iepuraș și 3 ouă, toate din sârmă și plastic, s-au cheltuit de la bugetul local 100 967 de lei, adică 20.303,04 euro, fără TVA.

Dovada că primarul Dominic Fritz nu poate cheltui banii Timișoarei în mod just este și această cumpărare directă.

Nu este singurul exemplu. La fel s-a procedat și cu unele sume consistente din bani de Capitală Culturală Europeană, care au mers către firme din Cluj sau Mehedinți, firme abonate la evenimente oragnizate de primării și consilii județene din întreaga țară, de ani de zile.

La „oameni noi”, metehne vechi

La fel și cu “cireșul japonez” din plastic și decorațiunile din sârmă cu beculețe, care au fost luate prin cumpărare direct, fără negocieri sau licitație, de la o firmă care are zeci de contracte cu primării, servicii subordonate acestora sau companii de stat de mai bine de 12 ani.

SWISS CITY SOLUTIONS S.R.L., societatea de la care s-a făcut achiziția, este o mica firmă din orașul Hunedoara, cu o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei în 2023, aparținând lui Mihai Horea Baba.

Este de notoritate, în spațiul public, că familia Baba din Hunedoara este abonată la contractele cu statul. În iarna lui 2023, a câştigat 4,6 milioane de lei pentru montarea becurilor de Crăciun din Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Vaslui.

Aceasta fiind doar o părticică din contractele cu primării și alte instituții publice sau companii de stat.

Grosul contractelor se derulează printr-o altă firmă la care Mihai Horea Baba este administrator, dar și asociat împreună cu doi austrieci și un suedez, numită MK ILLUMINATION SRL.

Astfel, contractele sunt atribuite companiilor MK Illumination şi MK Lighting, care în anul 2022 au avut afaceri cumulate de 16,5 milioane lei.

MK Illumination este o subsidiară a grupului austriac care se ocupă cu iluminatul festiv MK IMMO Trust, care deţine 75% din compania locală, iar 25% din acţiuni sunt deţinute de Horea Mihai Baba, potrivit informaţiilor platformei de analiză Termene.ro.

În 2022, compania a avut afaceri de 12,3 milioane lei, în creştere cu 91% faţă de anul anterior, iar profitul net s-a ridicat la 1,3 milioane lei. MK Lighting este deţinută în proporţie de 86,96% de Rodica Baba şi de 13,04% de Gheorghe Baba. MK Lighting a avut tot în 2022 afaceri de 4,2 milioane lei şi un profit net de 1 milion lei.

În 2017-2018 a izbucnit un scandal legat de atribuirea unor contracte de peste 8 milioane de lei, în total, atribuite firmelor familiei Baba de către Primăria Voluntari și de către Primăria Capitalei, prin Compania Municipală Iluminat Public SA.

În combinație apăreau și două firme austriece dar și o firmă off-shore din Cipru, controlate de aceeași familie, împreună cu câțiva cetățeni străini.

Dincolo de bunăstarea continuă de peste un deceniu, a hunedorenilor, se naște întrebarea de ce primarul Timișoarei acceptă aceleași oferte venite pe vechi filiere politice, cu dedicație, din partea unei zone politice despre care Dominic Fritz delcară că este coruptă și cu care spune că se războiește.

Se poate vorbi de oameni noi și un alt fel de administrație, dacă vechile sinecuri sunt continuate de actualul primar al Timișoarei, care acceptă să dea 11 mii de euro pe un singur “pom” din plastic, sârmă și becuri? Iar exemplele pot continua.

Eșecurile, trecute sub tăcere

La ultima prezentare publică, primarul Fritz nu a prea avut proiecte terminate cu care să se laude, cu excepția bulevardului Cetății și a câtorva proiecte neterminate, cum ar fi Stan Vidrighin sau stadionul Lego.

Despre Pasarela Îndrăgostiților, închisă de mai bine de un an, sau de pasajul de la Solventul, unde lucrurile stagnează de aproape un an, nu vorbesc edilii Timișoarei.

Pasarela Gelu, motiv de laudă și postări pe social media, s-a împotmolit și ea. De vină a fost excavatoristul “Dorel”, care a spart din greșeală o conductă cu apă. Noroc cu incidentul, pentru primarul Fritz, ca să aibă pe cine da vina, din cauză că adevărul e cu totul altul.

În 11 martie, primăria anunța că Pasarela Gelu va fi gata până în 27 aprilie.

„Reconstrucția pasarelei Gelu, investiție suportată integral de la bugetul local de Primăria Timișoara, intră în etapele finale de execuție. După demolarea vechii pasarele, este gata în proporție de 75% și una dintre cele mai complexe etape ale investiției, respectiv reconstrucția podului. Urmează să fie realizate bordurile, parapeții, pavajul, hidroizolația.

După finalizarea podului, vor fi amenajate spațiile verzi, zonele pentru pietoni, pistele de biciclete și iluminatul arhitectural”, se menționa în comunicatul oficial.

CITEȘTE ȘI: Efectul “strada Cezar”: Primăria Timișoara înregistrează, de urgență, 30 de străzi neintabulate, în SII-ul de Carte Funciară

Șantierul de la Pasarela Gelu costă peste 12 milioane de lei, cu TVA, bani de la bugetul local. Lucrările ar fi trebuit să fie gata în noiembrie 2023, dar constructorul – adică asocierea PAB România – Instal Group – Elecon Plus SRL – a solicitat trei termene de prelungire. Ultimul termen a expirat sâmbătă, 27 aprilie.

În lipsa unei explicații plauzibile, primarul Fritz preferă să se laude cu baze de canotaj imaginare, pozând alături de Elisabeta Lipă, care și-a amintit brusc de problema canotorilor din Timișoara și să se autovictimizeze în fața insultelor publicate de un ziar local sau a celor aruncate, la nervi, de unul dintre liderii familiilor de romi de catifea, care au majoritatea vilelor de pe bulevardul Loga și strada Trandafirilor.

Pentru că cea mai eficientă muncă, cred strategii săi de campanie, este postatul pe Facebook, indiferent de realitățile vieții din oraș.

Mai ales când vine vorba de apeluri la donații pentru a continua “lupta de a recupera patrimonial Timișoarei”, în condițiile în care partidul din care face parte, USR, a primit 40,3 milioane de lei din alocații pentru subvenții din bani publici, anul acesta.