“Primăria de sticlă”, transparență de numai 50%

“Primăria de sticlă”, transparență de numai 50%.

Primăria Municipiului Timișoara ocupă locul 9, cu o “notă” de transparență decizională de numai 5 din 10 la „Indicele Transparenței Locale 2023”. Un loc reflectat de un studiu elaborate de către Funky Citizens în parteneriat cu Bjerkaker Learning Lab și Rise Project România și beneficiază de o finanțare în valoare de 246.000 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Una peste alta, conceptul de “primărie de sticlă” mult clamat de către administrația Fritz s-a dovedit, în urma analizei, a fi adevărat doar pe jumătate. Lucru îngrijorător, dacă situația este raportată la aplicarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Doar o tremie din primăriile chestionate au dat răspunsuri

Pentru a obține date pentru analiza intitulată „Indicele Transparenței Locale 2023”, realizatorii analizei au trimis chestionare către 3.187 de primării din România, dar în detaliu au fost analizate 50. În cazul acestora din urmă, au fost analizați 126 de indici, grupați în 12 „capitole ale transparenței”: Informații despre activitatea primăriei; Acces la informații; Participare publică; Proces bugetar, Contracte publice; Asistență financiară pentru indivizi și organizații; Companii/ întreprinderi/ regii/ asociații municipale; Proprietatea publică a municipalității; Resurse umane și politica de personal; Politica anticorupție, etică și integritate profesională; Climat investițional și dezvoltare economică; Servicii sociale, educație, locuire; Politica de urbanism și construcții.

În ansamblu, studiul celor de la Funky Citizens arată că primăriile din România nu sunt foarte transparente, în ciuda legilsației naționale și a prevederilor europene. Dintre cele 3.187 de e-maluri trimise primăriilor din țară în baza Legii 544/2001, doar 814 au primit răspuns. În cazul a 234 au apărut erori de livrare, iar 123 de primării au cerut o prelungire a termenului de răspuns.

CITEȘTE ȘI: Viceprimarul Tabără doreşte construirea, în Timişoara, a unui complex sportiv şi de agrement după un model din Cluj-Napoca

„Indicele Transparenței Locale 2023 arată că transparența administrației locale are deficiențe structurale semnificative, punând astfel sub semnul întrebării utilizarea fondurilor publice sau alte decizii de guvernare locală din cauza opacității care poate ascunde interese particulare în locul interesului public. Din cele 50 de localități analizate în detaliu, doar zece au suficiente sisteme de asigurare a transparenței și toate aceste localități sunt municipii mari sau Sectoare ale Bucureștiului. În rest, niciun oraș mic sau comună nu au reușit să obțină un scor peste 5/10, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la implementarea unui standard minimal de transparență la nivel național, dar și privind înțelegerea rolului pe care publicarea unor date esențiale îl are, inclusiv în dezvoltarea economică și bunăstarea unei comunități”, au transmis reprezentanții Funky Citizens.

Primăria Timișoara, pe jumătate în ceață

Calificativul de 5/10 primit de către Primăria Timișoara este, de fapt, o cifră “rotunjită”, cea reală fiind de 4,75. În clasamentul Indicelor de Transparență Locală 2023, sunt opt primării: Sector 6 (6,02), Brașov (5,90), Iași (5,77), Sibiu (5,72), Cluj-Napoca (5,48), Sector 2 (5,24), Galați (4,98) și Craiova (4,88). Timișoara se situează de abia pe locul 9, cu un indice de transparență de 4,75 dintr-un maxim de 10.

Primăria Timișoara a primit, rotunjit, nota 5 în „Indicele Transparenței Locale 2023”. Nota reală este de 4,75, aceasta reprezentând media celor 12 capitole ale transparenței analizate: activitatea primăriei: 6,67; participare publică: 5,26; proces bugetar: 6,67; contracte publice: 4,17; asistență financiară: 1,67; companii municipale: 2,50; proprietate municipală: 1,67; resurse umane: 8,33; anticorupție și integritate: 4,55; dezvoltare economică: 3,64; servicii sociale: 5,64 și urbanism și construcții: 6,25.

Semnalele de alarmă sunt pe domeniile asistență financiară, proprietate municipală și companii municipale, în timp ce la celelalte capitole situația este la nivel mediu, singurul domeniu cu un punctaj relativ mare fiind, în mod ironic, cel al resurselor umane. Per total, scorurile obținute de Primăria Timișoara sunt în general aceleași cu media celor 50 de orașe care au făcut obiectul studiului.

 Depreciere, de la an la an

„Prima ediție a cercetării scoate în evidență o realitate în care obligațiile legale de transparentizare a procesului decizional devin opționale pentru decidenți, în special atunci când nu există presiune publică. Atunci când aceste obligații sunt respectate, absența unui format deschis al informațiilor devine un obstacol semnificativ pentru cetățeni în monitorizarea activităților primăriei. Într-un scenariu în care cetățenii nu au acces la informații despre schimbările din comunitatea lor și sunt excluși de la procesul de cheltuire a banilor publici, stabilirea unei relații cu cetățenii nu poate fi numită o prioritate pentru decidenți. Pe baza datelor și lacunelor identificate, dorința de transparență stimulează participarea publică și implicarea comunității în procesul decizional, două aspecte esențiale pentru cetățenia activă într-o democrație”, a declarat Ana Mocanu, coordonatoarea proiectului „Indicele Transparenței Locale 2023” din partea asociației Funky Citizens.

În anii precedenți, dar și în 2023, în aproximativ aceeași perioadă a anului, cei de la Funky Citizens au mai realizat și alte studii privind transparența primăriilor din țară. Acestea se rezumau doar la transparența bugetelor locale. În 2021, Primăria Timișoara ocupa primul loc, cu o notă de 8. În 2022, nota a scăzut la 7, astfel că a coborât mai jos în clasament, la egalitate cu mai multe orașe pe pozițiile 7 – 25. În 2023, Primăria Timișoara a primit tot 7, iar în ierarhie se situează în intervalul 10 – 28.

Toate datele și detaliile studiului pot fi consultate aici: Indicele Transparenței (funky.ong)