O uliță din centrul comunei Pietroasa este locul din care neamul lor se trage. Cu aproape un veac în urmă, tânărul, pe-atunci, Petru Lăpugean, abia întors de pe front, se căsătorea cu Maria. O fată din sat. Venise din război după patru ani și în prima duminică s-a dus la hora satului.
Nu s-a prins în horă, a privit și-atât, acolo a văzut-o pe Maria. Era mult mai altfel, o reîntâlnea după patru ani. Ea era mai mică decât Petru cu doisprezece ani. Azi numai trăiește nici femeia, nici bărbatul. Drumul le-a fost lung, el a trăit aproape nouăzeci și doi de ani, iar Maria, de curând plecată, optzeci și nouă.
Zestrea lăsată înseamnă patru copii, șase nepoți, doisprezece strănepoți și două stră-stră-nepoate. Într-o zi, cu destui ani în urmă, Feliția, una dintre fiicele lor, la rându-i, s-a căsătorit cu preotul Ioan Lazăr. Au împreună doi copii, o fată și un băiat, Călin. Și el este preot, s-a căsătorit cu Loredana și au două fete, Alessandra Maria și Anisia.
Într-un astfel de neam, mai moromețian, sunt destule întâmplări. Și nu toate fericite, numai că astăzi, că așa curge timpul, este motiv de bucurie. Alessandra Maria Lazăr trece un prag, spre o altă vârstă, mult mai pregătită să străbată, asemeni străbunicilor Patru și Maria, un drum lung. Sărbătorește majoratul.
În toată tinerețea ei, are o izbândă. A ajuns, deja, un nume cunoscut între interpreții de folclor din Țara Făgetului. Între har și pasiune încape destulă strădanie în a se desăvârși. Este elevă la Școala Populară de Artă din Timișoara, la clasa cunoscutei soliste și, deopotrivă, profesoare Carmen Popovici-Dumbravă.
Mai are un prag de trecut. Este în clasa a XII-a la Liceul ”Traian Vuia” din Făget. Tot în acest orășel se va întoarce, vrea să fie educatoare, după absolvirea facultății. Împreună cu sora sa Anisia și ceilalți verișori din cele două neamuri, Lăpugean și Lazăr, trebuie să ducă mai departe nu doar un nume, ci o lume întreagă, inconfundabilă, cât Țara Făgetului.
Povestea, dintr-o zi în alta, se întregeşte!
