Părinții din mediul rural nu-și pot trimite copiii la grădiniță sau la școală din cauza situației financiare
Politicile guvernamentale implementate de-a lungul celor 35 de ani de la Revoluția din 1989 au împărțit România în trei clase sociale, cu diferențe majore între ele în ceea ce privește veniturile pe cap de locuitor.
În clasa de jos, cea a populației care supraviețuiește de pe-o zi pe alta, sunt părinți care nu-și permit să-și trimită copiii la grădiniță sau la școală și copii care merg seara la culcare flămânzi.
Această situație este întâlnită mai ales în mediul rural.
World Vision România a realizat, de-a lungul timpului, mai multe studii care relevă precaritatea financiară a familiilor de la sate și problemele generate de aceasta.
CITEȘTE ȘI: Campionatul Național de Viteză în Coastă. Piloții cluburilor Krepelka Motorsport și Pro Timiș s-au remarcat în etapa de la Reșița
Unul dintre aceste studii, „Bunăstarea copilului din mediul rural 2024”, evidențiază mai multe aspecte care ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru politicile sociale.
Cu un venit lunar net de 772 de persoană, în familiile din comunitățile vulnerabile, copiilor nu li se poate asigura nici măcar strictul necesar.
”Un copil din patru merge flămând la culcare, pentru că părinții nu mai au bani pentru mâncare, 38% dintre familii se împrumută lunar doar ca să pună ceva pe masă, 3 din 10 părinți declară că nu și-au putut trimite copiii la grădiniță din cauza lipsei de haine și încălțăminte adecvate, 6 din 10 nu le pot cumpăra haine noi pentru școală, 16% dintre copii nu au rechizite, iar 40% nu au cărți”, se arată în studiul menționat.
“Sprijinul financiar acordat ca burse sociale de către Ministerul Educației și Cercetării va participa direct la prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școli.
Așa cum arată studiile în domeniu, ele au un efect direct asupra participării la educație. La fel și bursele pentru mamele minore și cele pentru învățământul tehnologic și dual.
Pentru a ne proteja copiii, însă, ar trebui să ne uităm la programe naționale, care să susțină măsuri integrate, de natură socio-educațională. Iar asta nu este responsabilitatea unui singur minister, este a noastră , a tuturor, celor care spunem prea ușor ca copiii reprezintă viitorul.
Este esențial să existe o colaborare între instituțiile care au atribuții protejarea interesului copilului”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
