
Fritz ține alegerile în instanță, Lațcău rămâne la Primărie. Timișoara își pregătește un interimat care poate ajunge până în 2028
Primăria Timișoara a publicat miercuri, 18 noiembrie, un proiect de hotărâre prin care Consiliul Local urmează să delege un consilier pentru a îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului Ruben Lațcău.
Nu, Timișoara nu își alege încă un „primar interimar”. Formula este mai sofisticată. Lațcău rămâne viceprimarul care exercită atribuțiile primarului, iar un alt consilier va exercita atribuțiile de viceprimar pe care Lațcău nu le mai poate acoperi în aceeași măsură cât timp conduce Primăria. Codul administrativ permite exact această construcție.
Proiectul nu poate anula alegerile parțiale, însă apare într-un moment în care, prin procesul lui Dominic Fritz și sesizarea CJUE, calendarul electoral al Timișoarei poate rămâne înghețat luni bune. Într-un scenariu suficient de lung, parțialele ar putea să nu mai aibă loc deloc.
Proiectul HCL nr. 718/2026 a fost publicat pe site-ul Primăriei Timișoara în 18 noiembrie. Documentația fusese pregătită și semnată cu o zi înainte, pe 17 noiembrie. Referatul de aprobare poartă semnătura electronică a lui Ruben Lațcău, la rubrica „Primar”, aplicată la ora 13:09.
Titlul proiectului pare conceput pentru un examen de drept administrativ: „delegarea unui consilier local să îndeplinească temporar atribuțiile viceprimarului Municipiului Timișoara care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al Primarului Municipiului Timișoara”.
Tradus în limbaj simplu, un consilier va ține locul viceprimarului Lațcău, pentru că viceprimarul Lațcău ține locul primarului.
Numele viitorului beneficiar nu apare încă. Articolul 1 din proiect lasă spațiul liber: „Se deleagă doamna/domnul ……….., consilier local”, pentru a îndeplini temporar atribuțiile lui Ruben Lațcău.
Cu o zi înainte de publicarea proiectului, deBanat scria, citând surse politice, că principala variantă discutată pentru această poziție ar fi consiliera PNL Silvia Chițac, în contextul negocierilor locale dintre USR și PNL. Publicația preciza că ar mai putea intra în calcul și Ovidiu Găină. Informația nu apare însă în proiectul oficial și trebuie tratată, deocamdată, ca informație politică „pe surse”.
Trebuie spus că Silvia Chițac este consilierul PNL care a dat votul decisiv pentru ca Paula Romocean de la USR să devină al doilea viceprimar în al doilea mandat al lui Dominic Fritz, rezultând o tripletă USR la conducerea Primăriei Timișoara.
Lațcău nu devine primar. Rămâne viceprimar, dar cu aproape toate puterile primarului
Din punct de vedere juridic, proiectul nu îl promovează pe Ruben Lațcău într-o nouă funcție.
Lațcău este viceprimar din 19 noiembrie 2024, prin HCL nr. 488/2024, adoptată cu 24 de voturi. Tot atunci Consiliul Local l-a desemnat expres drept viceprimarul care „exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al Primarului Municipiului Timișoara”.
Celălalt viceprimar, Paula-Ana Romocean, a fost ales ulterior, pe 12 decembrie 2024.
După încetarea mandatului lui Dominic Fritz, Ordinul prefectului nr. 960/2 octombrie 2026 a activat automat această ordine de succesiune: atribuțiile primarului sunt exercitate de drept de Ruben Lațcău „până la alegerea noului primar”.
Codul administrativ confirmă mecanismul. Art. 163 alin. (1) prevede că, atunci când funcția de primar devine vacantă, atribuțiile sale sunt exercitate de drept de viceprimar sau de viceprimarul desemnat primul înlocuitor. Lațcău își păstrează în același timp dreptul de vot în Consiliul Local și primește indemnizația aferentă funcției de primar.
Același articol, la alin. (3), permite exact operațiunea pregătită acum de conduecrea USR din Primăria Timișoara. Consiliul Local poate delega un consilier care să exercite temporar atribuțiile viceprimarului ocupat cu exercitarea atribuțiilor de primar.
Raportul de specialitate al Primăriei reproduce textual acest mecanism și concluzionează că proiectul este legal și poate fi supus votului Consiliului Local.
Prin urmare, aici nu am găsit artificiul juridic care să poată împiedica alegerile.
Am găsit însă infrastructura administrativă necesară pentru ca actuala conducere să funcționeze fără probleme chiar dacă interimatul se prelungește.
Adevăratul blocaj al alegerilor este în dosarul lui Fritz
Aici lucrurile devin considerabil mai interesante.
Art. 160 alin. (11) din Codul administrativ spune foarte limpede când trebuie organizate alegerile după încetarea anticipată a mandatului unui primar.
Dacă ordinul prefectului nu este atacat, alegerile trebuie organizate în maximum 90 de zile după expirarea termenului de contestare.
Dacă ordinul este atacat în instanță, cum s-a întâmplat la Timișoara, cele 90 de zile încep să curgă de la pronunțarea hotărârii instanței. Data alegerilor este stabilită de Guvern, pe baza solicitării prefectului.
Dominic Fritz a atacat Ordinul 960. Prin urmare, Timișoara a intrat în a doua situație.
Autoritatea Electorală Permanentă a făcut deja această distincție oficial. La 30 octombrie, Guvernul a primit de la AEP o informare potrivit căreia în 34 de localități și în Sectorul 6 erau îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale. Separat existau șapte cazuri în care ordinele prefecților fuseseră atacate în instanță.
Timișoara era unul dintre cele șapte cazuri litigioase, alături de Poienarii de Muscel, Părău, Țibana, Coteana, Târgu Bujor și Ardud. Informarea AEP menționa expres Ordinul nr. 960 și dosarul lui Fritz nr. 5772/30/2026.
Cu alte cuvinte, AEP însăși nu pusese Timișoara în categoria localităților pentru care condițiile de organizare a scrutinului erau deja îndeplinite.
Lațcău spunea că procesul nu are „nici cea mai mică legătură” cu alegerile
Există aici o contradicție interesantă.
Întrebat la sfârșitul lui octombrie despre afirmația că procesul lui Fritz ar bloca alegerile parțiale, Ruben Lațcău declara că „organizarea alegerilor nu are nici cea mai mică legătură cu acea contestație. Trebuie dată o Hotărâre de Guvern doar”.
În același interviu spunea că alegerile ar trebui organizate obligatoriu și cât mai repede.
Textul art. 160 alin. (11) spune însă că atunci când ordinul este contestat, termenul celor 90 de zile curge de la pronunțarea instanței.
Iar pe 16 noiembrie situația a devenit și mai complicată.
Tribunalul Timiș a sesizat CJUE cu patru întrebări preliminare și, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 Cod procedură civilă, a constatat suspendarea de drept a judecării procesului până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene va răspunde. Instanța a solicitat procedură accelerată, dar CJUE este cea care decide dacă o acordă.
Așadar, în prezent nu avem hotărârea prevăzută de art. 160 alin. (11).
În consecință, nici termenul de maximum 90 de zile pentru parțiale nu a început să curgă.
Aceasta este adevărata problemă a calendarului electoral.
Nu PHCL 718.
Există chiar un scenariu în care alegerile parțiale dispar complet
Și aici intervine o prevedere despre care s-a vorbit foarte puțin.
Art. 132 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 privind alegerile locale prevede că:
„Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri […] pentru primari”.
Mandatul de primar este de patru ani, potrivit art. 151 din Codul administrativ.
Dominic Fritz și-a depus jurământul pentru al doilea mandat în 12 noiembrie 2024, moment din care a intrat în exercițiul noului mandat.
Raportând mecanic termenul legal de patru ani la această dată, pragul ultimului an de mandat apare în jurul 12 noiembrie 2027.
Asta nu înseamnă că dosarul CJUE va dura până atunci și nici că există deja un plan pentru evitarea scrutinului. Nu avem nicio dovadă pentru asemenea afirmații.
Înseamnă însă altceva, mult mai concret. Dacă procesul declanșat de Fritz, sesizarea CJUE și judecata ulterioară împing soluția definitivă suficient de mult spre finalul anului 2027, legea electorală poate închide singură fereastra în care mai sunt permise alegeri parțiale.
În acel scenariu, Timișoara ar merge până la alegerile locale ordinare din 2028 cu actuala formulă interimară.
Adică Ruben Lațcău – viceprimar cu atribuții de primar – ar putea conduce municipalitatea fără să fi câștigat prin vot direct mandatul de primar pentru această perioadă.
PHCL 718 nu blochează scrutinul. Dar pregătește Primăria pentru o așteptare lungă
Aici trebuie trasată linia dintre ceea ce demonstrează documentele și ceea ce ar fi doar o suspiciune politică.
Proiectul nr. 718/2026 este legal în mecanismul său și nu are puterea de a anula sau întârzia alegerile parțiale. Codul administrativ permite delegarea temporară a unui consilier pentru exercitarea atribuțiilor viceprimarului al cărui loc funcțional este ocupat de interimatul la Primărie.
Dar proiectul face altceva.
Completează echipa executivă pentru perioada în care Ruben Lațcău exercită atribuțiile de primar și îi permite administrației să funcționeze într-o formulă apropiată de cea normală, cu Lațcău la vârful Primăriei, Paula Romocean viceprimar și încă un consilier cu atribuțiile temporare ale celui de-al doilea viceprimar.
Pagina oficială a municipalității îl prezintă deja pe Lațcău drept „Viceprimar cu atribuții de primar”, nu drept primar ales.
Cât va dura această formulă nu o decide proiectul HCL publicat miercuri.
O decide, în primul rând, calendarul procesului pornit de Dominic Fritz.
Iar ironia administrativă este greu de ratat: în timp ce USR cere public alegeri cât mai repede, contestația fostului primar este exact evenimentul pe care Codul administrativ îl leagă de amânarea momentului de la care începe să curgă termenul pentru scrutin.
Acum, după trimiterea dosarului la Luxemburg, Timișoara are nu doar un primar care nu este primar, ci și perspectiva unui viceprimar care va ține locul viceprimarului care ține locul primarului.
Codul permite această construcție.
Cât va dura, deocamdată, nu mai știe nimeni.




