Oficial, le merge bine. Neoficial, angajații poliției naționale se plâng de condițiile de lucru, în care riscurile la care sunt supuși atunci când merg în stradă nu se compară cu cele ale polițiștilor locali, care contrar așteptărilor, beneficiază de mai multe drepturi: echipament nou, haine noi, combustibil la discreție, logistică mai bună.
Nici lucrătorii poliției de frontieră nu se declară mai fericiți, mai ales în privința orele suplimentare. În urmă cu doi ani, 21 de oameni ai legii din județul Caraș-Severin au chemat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara (structură care a preluat drepturile şi obligaţiile Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin), solicitând plata drepturilor băneşti cuvenite, respectiv, contravaloarea orelor suplimentare lucrate în perioada septembrie 2012 – septembrie 2015.
Tribunalul cărășean a respins acțiunea, pe motiv că s-ar fi prescris. Împotriva acestei hotărâri, reclamanții au declarat recurs, solicitând casarea hotărârii primei instanţe şi, rejudecând fondul, admiterea cererii astfel cum a fost formulată în prima instanţă.
În motivarea cererii, polițiștii au susţinut că hotărârea primei instanţe a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale, fiind netemeinică deoarece aceştia, în perioada septembrie 2012 – septembrie 2015, au prestat activitate peste programul normal de muncă prevăzut în articolul 39 din Legea nr. 360/2002 – Statutul poliţistului, în zile de sărbători legale şi sâmbăta şi duminica, efectuând multe ore suplimentare care nu le-au fost compensate cu timp liber corespunzător şi nici nu le-au fost decontate prin plata contravalorii acestora.
În recurs, Curtea de Apel Timișoara a confirmat soluția primei instanțe, întrucât dispozițiile legale nu permit acordarea sporurilor respective reclamanţilor, în condiţiile în care în acest interval era posibilă exclusiv compensarea prin timp liber a orelor de lucru prestate suplimentar în intervalele invocate de reclamanţi.
Imagine de arhivă
