O „gogoaşă” estivală

În cele din urmă, deşi fermierii şi-ar fi dorit mai degrabă o descentralizare instituţională, ministerul de resort a decis exact contrariul. Camerele agricole aflate actualmente în coordonarea consiliilor judeţene vor trece la direcțiile agricole.

Vor rezulta, la nivelul fiecărui judeţ, servicii de implementare a politicilor agricole, potrivit recentei Legi nr. 157/2016, privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Direcţiile sunt responsabile cu implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în domeniile de activitate ale acestuia, asistenţa tehnică, informarea, îndrumarea, consilierea pentru obţinerea fondurilor europene şi naţionale în rândul fermierilor, efectuarea activităţilor de monitorizare, verificare, inspecţii şi control în domeniul de activitate, precum şi alte atribuţii prevăzute în legislaţia în vigoare”, se stipulează în actul normativ.

„Doar un serviciu de produs, cărat şi tăiat hârtii”

„Camerele agricole (cele din sistemul public, n. r.) s-au unit cu inspecţiile şi cu direcţiile agricole contrar principiului descentralizării, transformându-se într-un serviciu de monitorizare a situaţiei din teritoriu şi de implementare a politicilor agricole naţionale.

De fapt, este doar un serviciu de produs, cărat şi tăiat hârtii. Ar putea să fie, însă, un pas bun dacă s-ar deschide, astfel, drumul către camerele agricole private, care să preia aceste instituţii. Momentul ar fi prielnic pentru reluarea discuţiei despre sistemul cameral privat.

Orice s-ar zice şi orice s-ar face, fără specialişti în comune şi fără o legătură dirtectă între ei şi fermieri, nu se vor rezolva problemele agricole. Cel puţin zece ani, după părerea mea, s-ar dovedi foarte utile nişte structuri private, care să-i ajute în mod real pe oamenii simpli de la ţară. Din păcate, sunt sigur că nu se va redeschide subiectul camerelor agricole. Totul se joacă la nivel politic, iar amărâţii din mediul sătesc nu au decât de pierdut”, opinează Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

În urmă cu trei ani, fermierii din 14 judeţe, printre care şi Timişul, au reuşit să organizeze alegeri pentru colegiile de conducere ale camerelor agricole teritoriale. În momentul respectiv, legislaţia prevedea mai multe atribuţii pentru camerele agricole private, însă, la iniţiativa ministrului de resort din acea vreme, Daniel Constantin, s-a elaborat un nou act normativ care le-a lăsat fără putere.

Practic, camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală – ca să folosim denumirea oficială a acestor structuri private – au fost lichidate încă din faşă, pentru că reprezentanţii aleşi de fermieri, în urma scrutinului din septembrie 2013, ar fi trebuit să se întrunească doar pentru a nu sta împrăştiaţi.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns