Plecarea tinerilor la lucru în statele din vestul Europei este doar temporară, pentru mulți dintre ei. Unii aleg să se stabilească definitiv acolo, dar sunt destui care se întorc în localitățile de baștină și își investesc banii câștigați în case, care de care mai arătoase.
400 de case noi
Un exemplu în acest sens este comuna Știuca. Aici, dintr-un total de circa 800 de locuințe existente în prezent în cele patru sate – Oloșag, Dragomirești, Zgribești și Știuca, peste 400 sunt case noi, construite în ultimii 15 ani. Cele mai multe sunt în centrul de comună, aproape 200, un sfert dintre ele fiind ridicate de tineri plecați la lucru în Italia sau Germania.
“Majoritatea celor care construiesc sunt familii tinere. O parte câștigă bani frumoși și în țară, în construcții, iar alții lucrează în străinătate. În toată zona de est a județului nu cred că e vreo comună în care să se fi construit atât. Cert e că în toate satele au asigurate utilitățile. Avem rețele de apă, toate drumurile asfaltate, rețele electrice, trotuare, terenuri de minifotbal, cămine, școli și grădinițe noi, internet, iar în Știuca există și rețea de canalizare. Noi am realizat Planuri Urbanistice Zonale, loturile fiind concesionate pe sume foarte mici, care ulterior au fost cumpărate de beneficiari”, ne-a declarat Vasile Bejera, primarul comunei Știuca.
Vor pământ!
Darova, comună cu peste 3000 de locuitori, are mai mult de 500 de tineri plecați la muncă în occident. Prea puțini nu se mai întorc acasă, astfel că edilii locali sunt asaltați de cereri pentru atribuirea de loturi necesare construcției de locuințe. Numai în ultimii 7 ani, la Darova au fost ridicate 200 de case noi.
“În prezent, avem circa 400 de cereri, pentru alocarea de teren necesar construirii de case, majoritatea de la tineri plecați la lucru în țările vestice. Din ianuarie vom începe repartizarea altor 45 loturi. Toți cei plecați se întorc acasă”, ne-a spus primarul Sorin Tilihoi.
Cei care lucrează “afară” construiesc din răsputeri și în comunele Bârna, Găvojdia sau Victor Vlad Delamarina.
rahat de titlu, demn de fondatorul vostru, Constantin Dragan!