În tradiţia noastră populară, luna noiembrie se numeşte: brumar, promorar, viniver, vinar. Meritându-şi numele din tradiţia noastră populară, ea marchează sfârşitul toamnei şi pregătirea pentru anotimpul îngheţului şi al zăpezii (iarna).
CITEȘTE ȘI: Percheziții de amploare în trei județe, inclusiv în Timiș, în dosarul vaccinărilor „la chiuvetă”
Este a 11-a lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are zece ore, iar noaptea 14 ore. Denumirea (lat. november) derivă de la cuvântul „novem”, care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman, care începea la 1 martie. Când au fost adăugate lunile ianuarie şi februarie în calendarul roman a devenit a unsprezecea lună a anului. Noiembrie este o lună de primăvară târzie în emisfera sudică şi de toamnă târzie în emisfera nordică.
În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 53 m şi apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 30 m şi apune la ora 16 h 38 m. La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal – Săgetătorul.
Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Pe 19 noiembrie vom avea o eclipsă de Lună parţială vizibilă din America, Australia şi în anumite zone din Europa şi Asia în noiembrie, potrivit Space.com şi NASA.
Fazele Lunii: 04 noiembrie – Lună Nouă (Luna începe să crească) 23 h 18 m; la 11 noiembrie – Luna la Primul Pătrar la 14 h 54 m; la 19 noiembrie – Lună Plină (Luna începe să descrească) 11 h 00 m; la 27 noiembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 14 h 24 m; potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Tradiţii populare şi creştine
Creştinii din întreaga lume încep pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, în această lună, odată cu Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului, care se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri, copiii se adună seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.
În vechile calendare populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară.
Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară. După încheierea ei este sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra ta şi a turmelor de oi.
Cea de-a doua săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă, săptămâna în care începe împerecherea lupilor.
A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna, şi este marcată de sărbătoarea religioasă – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Se prezice că dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.
A patra săptămână este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul. În Noaptea Sfântului Andrei, la 30 noiembrie, românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine. (”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” – 2000, Ion Ghinoiu)
