Nașterea Maicii Domnului
Astăzi, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.
În această zi credincioşii merg de dimineaţa la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului. Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, compusă din Ioachim şi Ana.
CITEȘTE ȘI: Control-fulger al inspectorilor de la Protecția Consumatorilor în Complexul Studențesc din Timișoara
Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
În credința populară, sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. Este ziua în care unele păsări precum rândunelele îți pregătesc călătoria spre țările calde, iar gâzele și reptilele se retrag în pamant.
Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac și îşi pierd puterile tămăduitoare.
Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă și mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.
Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat și anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor și se dă startul târguilor și iarmaroacelor de toamnă.
Aceasta zi a Nașterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie și ținută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodărești tocmai în această zi sfântă.
Mai există și o altă superstiție românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.
Se aprinde în schimb o candelă în dreptul icoanei Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
Una dintre numeroasele tradițîi românești de Sfânta Maria Mică este ca bătrânii să împartă struguri și prune de sufletul morților, pentru că acestora să li se ierte păcatele și să primească din roadele de toamnă și pe lumea cealaltă.
Potrivit statisticii, în România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin
