Munca de acasă se va menține post-pandemie. Peste 11.000 de timișoreni lucrează în prezent în companiile furnizoare de servicii de business

Munca de acasă se va menține post-pandemie. Peste 11.000 de timișoreni lucrează în prezent în companiile furnizoare de servicii de business

Multe nu vor fi la fel ca înainte după pandemia de coronavirus chinezesc, iar în industria serviciilor de business, de pildă, mai mult de jumătate dintre angajații români vor continua să lucreze de acasă. Mai precis, 55 la sută dintre ei, vor da pe la birou doar între 8 și 12 zile pe lună după ce va lua sfârșit criza sanitară.

Este una dintre concluziile foarte interesante ale unui studiu realizat de Asociația Business Service Leaders (ABSL) în România. Analiza pe tema noilor modalități de lucru abordate de companiile din branșă a fost efectuată în perioada februarie – martie, când nu mai puțin de 95 la sută dintre companiile chestionate au declarat că vor aborda post-pandemie munca în sistem hibrid. toate bune și frumoase, dar ce se v întâmpla cu birourile pe la care angajații vor poposi doar din când în când?

Vor fi transformate în spații dedicate mai mult socializării decât muncii, în viziunea a 56 la sută dintre firmele participante la studiu. Cu toate că vaccinarea e de natură să impulsioneze dezvoltarea serviciilor de business, după cum văd lucrurile majoritatea reprezentanților din sector, studiul arată că 83 la sută dintre aceștia nu își vor constrânge angajații să se vaccineze pentru a se putea întoarce la birou, mai relevă analiza ABSL.

Cum stau la ora actuală lucrurile pe segmentul de business service, unul foarte bine reprezentat în Timiș, aici reunind circa patru procente din totalul persoanelor salariate? Potrivit studiului ABSL, peste 90 la sută dintre companiile participante lucrează acum în sistem telemuncă, adică de la domiciliu sau din ale locuri. Totodată, în acest moment, 38 la sută dintre companii susțin că la birou se prezintă frecvent doar personalul tehnic de suport, în timp ce restul angajaților ajung doar în contexte speciale. Circa 95 la sută dintre companiile chestionate vor aborda în post-pandemie un sistem de muncă hibrid, personalul venind la birou în proporții diferite. Numai aproximativ cinci la sută dintre companii au afirmat, în schimb, că vor lucra doar de la birou după încheierea crizei sanitare.

Tranziția, pas cu pas

În orice caz, tranziția la o viață normală, fără restricții, se va face treptat. Astfel, 40 la sută dintre companiile industriei de business service planifică întoarcerea treptată la birou, în sistem hibrid, începând din perioada iulie – august, şi ajungând la 61 la sută până la finalul anului 2021 sau începând din 2022. Totuși, 39 la sută dintre companiile respondente încă nu știu când angajații lor se vor întoarce la birou. Printre primele cinci criterii pentru întoarcerea la birou a personalului, angajatorii au menționat alegerea individuală a fiecărui slujbaș, tipul sarcinilor aflate în derulare, decizia echipei, performanța individuală și stadiul în care se află un anumit proiect.

În privința ponderii muncii de acasă, respectiv de la birou, părerile sunt împărțite. Mai precis, 45 la sută dintre companii spun că post-pandemie intenționează să lucreze de la birou între opt și zece zile pe lună, în timp ce zece la sută intenționează să impună prezența la birou 12 zile pe lună. Angajații a 22 la sută dintre companii vor lucra mai puțin de șapte zile pe lună de la birou sau doar ocazional. Referitor la birouri, 61 la sută dintre companii vor păstra spațiile de deținute înainte de pandemie, în timp ce 39 la sută dintre companii vor renunța la o parte dintre ele. Modificarea actualelor puncte de lucru este, totodată, o opțiune valabilă pentru 56 la sută dintre companii.

Cert este, așadar, că rolul biroului post-pandemie se va schimba. Acesta va funcționa în primul rând ca loc dedicat întâlnirilor, așa cum afirmă 86 la sută dintre companii, dar și ca spațiu de interacțiune și de team-building pentru echipe, după cum susțin 57 la sută dintre companii. Spații de luat masa, de relaxare, experiențe video și de realitate argumentată sunt alte funcționalități ale biroului post-pandemie.

”Experiența ultimelor luni a demonstrat că atât telemunca, cât și munca de la birou în proporție de sută la sută, au inconveniente și nu corespund nevoilor companiilor pe termen lung. Echipele proaspăt angajate sunt mai greu de pregătit atunci când lucrează de acasă, iar dezvoltarea profesională pe termen mediu și lung este afectată negativ în situația în care echipa nu interacționează nemijlocit pentru perioade lungi de timp”, afirmă Cătălin Iorgulescu, reprezentant al consiliului director al ABSL.

72 la sută dintre companiile industriei serviciilor de business nu au introdus în perioada telemuncii criterii diferite de evaluare a performanțelor, în condițiile în care 78 la sută dintre ele folosesc un singur tip de măsurare a performanțelor angajaților. Totuși, 85 la sută dintre companii admit că au introdus aptitudini noi pentru evaluarea performanțelor managerilor, acestea având legătură cu telemunca și vizează leadershipul virtual, flexibilitatea, empatia și motivarea angajaților. 72 la sută dintre companii au luat în această perioadă diverse măsuri menite să evite epuizarea (burnout-ul), precum programe de sănătate mintală și wellbeing, comunicare persoană la persoană și un orar de lucru flexibil.

De asemenea, studiul spune că 40 la sută dintre companii au aplicat pentru facilități fiscale oferite de stat. Zile libere pentru părinți, ajutor financiar pentru studii sau sume pentru procurarea echipamentelor IT sunt principalele facilități pentru care au optat companiile respective. Firmele specializate în furnizarea serviciilor de business au continuat să ofere beneficii angajaților și în această perioadă.

Circa 45 la sută dintre companii le oferă în medie trei sau patru beneficii angajaților. Cele mai des întâlnite sunt: abonamente medicale, programe interne de reducere a stresului, sport, programe pentru depistarea și prevenirea bolilor. Totodată, 77 la sută dintre companiile din industrie au crescut salariile angajaților în acest an, în timp ce 13 la sută le-au păstrat la nivelul din 2020.

“Din acest an vom asista la o revenire a activității pe piața forței de muncă, iar decizia unei companii de a nu mări salariile ar putea avea repercusiuni asupra echipei. Vaccinarea va face posibilă creșterea interacțiunilor la birou, dar și posibilitatea de a călători în interes de serviciu, sunt de părere cei mai mulți dinte reprezentanții branșei. Reducerea semnificativă a mobilității în timpul pandemiei a fost o piedică importantă în dezvoltarea industriei de outsourcing întrucât în timpul portării noilor procese specialiștii călătoresc pentru predarea cunoștințelor esențiale, setarea sistemelor și a mediului în care urmează sa se desfășoare activitatea. Cu toate acestea, 83 la sută dintre companii nu vor condiționa întoarcerea de birou de vaccinare.

Veniturile generate de industria de business services în 2020 sunt de 4,5 miliarde euro și vor continua sa crească pe termen mediu și lung. Industria de business services contribuie cu aproximativ 2 – 2,5 la sută la realizarea PIB-ului național, similar cu industrii precum comerțul cu ridicata, electricitate sau petrol și gaze naturale în Romania.

Asociaţia Business Service Leaders în România este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa cele mai mari companii din piață care își desfășoară activitatea în domenii precum ahared aervices center (SSC), business process outsourcing (BPO), information technology outsourcing (ITO), research and development (R&D).

Din  ABSL  România  fac  parte atât companii autohtone, cât și multinaționale de profil, lideri regionali și globali precum: ACCA, Accenture Services, AECOM, Allianz Worldwide Partners, APT Prohuman, Bosch Service Solutions, Be Think Solve Execute, British American Tobacco, Brightway, Carestream Dental, Cegeka Romania, Conduent, Connect44,  Colt Technology Services, CWS Business Global Services, Datanet System Software, DB Schenker, DB Global Technologies, Deloitte Audit, Deutsche Telekom Services Europe, DXC Technology, Ernst & Young, Eucom Business Language, Euromaster Tyres & Services, EXL Service, Genpact, Global Remote Services, Goodyear Dunlop Tires Operations Romania, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc. Romania, Huawei, Kellogg’s Global Business Services, KMG Rompetrol, InterGlobe Technologies, Luxoft Professional Romania, Linde Global Services, Majorel, Mercedes Benz, Microfocus, Microsoft Romania, Michelin Business Services, Molson Coors, Mood Media, Office Depot Service Center, OMV Petrom Global Solutions, Optima Solutions Services, PwC Romania, Process Solutions, Procter&Gamble Marketing Romania, Randstad, Renault Business Services, Rinf Tech, Samsung SSCE, SCC Services Romania, Selir, Sia Group, Societe Generale Global Solution Centre, Stefanini Romania, Suvoda Software, TDCX Romania, Teleperformance, TELUS International, Total Global Services, TotalSoft, UniCredit Services, Valoris Center, Veeam Software, Vertiv Romania, Visma Software, Vodafone Shared Services Romania, Waters Corporation, Webhelp, Wipro Technologies și WNS Global Services Romania.

Sectorul cuprinde 280 de companii și peste 131.000 de angajați, adică 2,4 la sută din totalul angajaților din economia românească. În industria de business services lucrează în prezent peste 11.000 de timișoreni.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

1 Comments
vladanca 3 mai 2021
Cel mai rau  a fi ptr detinatorii spatiilor de birouri,vor scadea chiriile si vor pierde din suprafetele inchiriate,companiile care inchiriaza vor renunta la unele suprafete prin diminuarea acestora atunci cind vor expira contractele actuale.