Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, invitat la Timișoara: ”Fără libertate, nu poate să existe un mediu academic sănătos”.
Vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru, invitat să conferențieze la UVT, pe 22 noiembrie, închide seria dezbaterilor științifice ”Conectați la viitor” din acest an, înscrisă sub egida Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, aducând în atenția auditoriului tema privind teoriile conspiraționiste, care se ivesc pe marginea unor subiecte preponderent cu iz politic.
”Este o temă îngrijorătoare: foarte mulți oameni care sunt foarte cultivați, foarte buni profesioniști în domeniul lor pot să acrediteze și să răspândească astfel de teorii conspiraționiste”, a punctat Mircea Dumitru, afirmând că acestea sunt susținute de alte patologii și războaie culturale.
CITEȘTE ȘI: Zâmbete sănătoase în Timișoara, elevii învață importanța igienei dentare. Care sunt școlile înscrise în program
Totuși, fostul ministru al educației a ținut să precizeze faptul că discuția inițiată pe tema teoriilor conspiraționiste are menirea de a ridica un semn de întrebare cu privire la apariția și rostogolirea lor în spațiul public, câștigând destul de mulți adepți, și nu de a blama pe cineva. În acest context, l-a amintit pe filosoful Baruch Spinoza, care spunea că un om de știință trebuie să explice și să înțeleagă cauza care determină comportamentele oamenilor, mai degrabă decât să-i judece sau să-i blameze pentru ceea ce fac sau pentru ceea ce înțeleg.
De altfel, ideea non-blamării a fost preluată spre finalul expozeului, când prelegerea academicianului a fost completată de un dialog cu Mădălin Bunoiu, moderator al dezbaterii, context în care prorectorul UVT l-a invitat să-și exprime opinia cu privire la libertatea academică.
”În universitățile din România, cel puțin în unele dintre ele, stăm mai bine din punct de vedere al curajului de a-ți exprima o opinie decât stau, în momentul de față, universitățile americane. Am mărturii directe ale unor americani, care spun că atât timp cât nu ești un nume mare și nu reprezinți ceva prin tine însuți sau prin ce ai scris, ești în pericol de a-ți pierde poziția, pentru că susții anumite lucruri care nu sunt pe linia dogmatică ideologică a celor care conduc acele instituții. (…) Sunt preferați cei care satisfac un anumit profil apriori, cultural sau politic.
Se întâmplă în anumite universități bune din Statele Unite. (…) Sunt oameni care spun că dacă se continuă chestia asta, va fi înmormântarea universităților americane. (…) Universitățile trebuie să aibă libertate totală. Ăsta este rolul universităților, să fie un cadru instituțional în care să pot discuta toate ideile, chiar dacă nu sunt de acord cu ele, fără să rușinez pe cineva. Fără libertate, nu poate să existe un mediu academic care să fie sănătos”, a afirmat Mircea Dumitru.
Libertatea de a dezbate argumentat pe marginea unor idei, inclusiv a celor care nu se aliniază pe direcția trasată de politicile globale și instituționale ori pe trendul societal, reprezintă o întoarcere la leagănul democrației.
În acest context, vicepreședintele Academiei Române și-a îndreptat retorica asupra problematicii procesului de inițiere, dar mai ales de promovare și de aderare la narațiunile conspiraționiste. Aceste teorii, spune Mircea Dumitru, au la bază fapte eronate, care se regăsesc și în informațiile care nu sunt autentice, concepute fals în mod voit, cu intenția de a induce în eroare, cunoscute sub denumirea de ”fake news”. Pornind de la acest subiect a debutat dialogul dintre cei doi reprezentanți ai mediului academic, aflați la aceeași masă în sala în care s-a desfășurat evenimentul.
”Fake news este un fel de pupilă a teoriei conspirației sau invers, un fake news dezvoltat poate să ducă la o teorie a conspirației”, a subliniat Mădălin Bunoiu, mărturisind, astfel, preocuparea sa pentru ceea ce înseamnă ”fake news”-ul în știință. În acest sens, l-a întrebat pe Mircea Dumitru ce anume ar trebui să conțină un curriculum în învățământ astfel încât să putem să evităm genul acesta de capcane?
”Sistemele educaționale încep să se miște într-o direcție bună, în sensul în care deși educația la nivel primar, gimnazial, universitar nu poate să se facă în lipsa reproducerii culturale, totuși, am depășit faza aceasta, a memorizării mecanice și introducem din ce în ce mai mult tehnici de gândire critică. (…) A cultiva acest discernământ critic e foarte important pentru dezvoltarea minților și personalităților tinerilor”, a răspuns fostul ministru al educației, accentuând, totodată, necesitatea studierii în cadrul facultăților a unor discipline complementare, în vederea conturării unui orizont mai larg de cunoaștere al studenților care studiază într-un domeniu anume, o direcție spre care UVT se îndreaptă deja de câțiva ani.
”Este admirabilă matematica, dar nu asta te învață să trăiești într-o societate. Ai nevoie de istorie, de literatură, de artă… Studenții mai degrabă vin într-un număr mai mare la cursurile opționale, decât la cursurile care sunt impuse în curriculum. Sunt mai interesați de cursurile complementare, față de ceea ce știu că este norma rigidă”, a mărturisit Mircea Dumitru, luând ca exemplu factual ceea ce se petrece în comunitatea studențească a Facultății de Filosofie din București, unde predă logică.
”Pledoaria mea este pentru discernământ. Trebuie să fim suficient de înțelepți ca să nu ne lăsăm ușor păcăliți, pradă acestor abuzuri asupra conceptului de adevăr”, a conchis academicianul.
Mircea Dumitru este profesor universitar de logică, doctor în filosofie, membru titular al Academiei Române și vicepreședintele acesteia. A fost ministru al educației, rector al Universității din București și decan al Facultății de Filosofie din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior.
