
Ministerul Sănătății și CJ Timiș vor înființarea de consorții acolo unde autoritățile locale nu pot construi și întreține spitale și clinici
Ministerul Sănătății lucrează la un proiect major prin care administrațiile locale care dovedesc că nu sunt în stare să întrețină și să dezvolte spitale și alte unități medicale să intre în consorții cu administrațiile județene care au tracțiunea financiară și dorința de a susține proiecte pentru viață.
“Există un act normativ care a fost deja publicat în monitorul oficial, discutăm aici despre un proiect de lege care încurajează autoritățile locale să realizeze consorții administrative, iar măsura de “incentivare”, de încurajare pe care Ministerul Sănătății a modificat-o legislativ a fost că în metoda de calcul al tarifelor pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate le plătește spitalelor care sunt în consorțiu este mai mare decât media națională.
Deci noi încurajăm autoritățile locale să își unească, prin consorțiu administrativ, unitățile medicale.
Există locuri în care autoritățile locale înțeleg importanța unui consorțiu administrativ și înțeleg că odată cu realizarea unui consorțiu administrativ se eficientizează practic sistemul medical de la nivel local, respectiv de la nivel județean și există locuri în care incapacitatea administrativă sau, dacă doriți, orgoliile politice sunt mai mari și atunci acele lucruri nu se întâmplă”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, prezent luni, 8 decembrie, la Timișoara, alături de președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.

“Când e vorba de viață nu contează nici politica, nici cine conduce spitalul”
Sunt de notorietate crizele cu care se confruntă, de exemplul, Spitalul Municipal Timișoara, ale cărui secții sunt împrăștiate prin oraș, iar unele sunt în clădiri foarte vechi.
Unele s-au putut renova, pentru altele se plătește chirie, iar în cazul Maternității Odobescu clădirea s-a prăbușit, motiv pentru care CJ Timiș și Spitalul Județean Timișoara, au pus de urgență la dispoziție, fosta maternitate Bega.
Ulterior, Primăria Timișoara a mai avut nevoie de aproape jumătate de an pentru a găsi un spațiu cât de cât corespunzător, pentru care plătește însă o chirie lunară de peste 40 de mii de euro pe lună.
În plus, proiectul gândit de Primăria Timișoara prin modelul propus de Banca Mondială prin IFC, pentru un nou spital municipal care să reunească toate secțiile stagnează și nu se găsesc investitori.
La fel, pentru noua clădire a spitalului de copii, Primăria Timișoara a primit ajutor tot de la consiliul județean pentru a termina lucrările și dotările, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor proiecte, precum Stadionul “Lego” sau săli sportive în parteneriat.
“Cu siguranță, pe termen mediu și lung, acest model va fi implementat peste tot în România, pentru că ai de ales între a avea un centru de excelență, un consorțiu care are servicii de calitate bine plătite de către CNAS, sau să dorești să păstrezi politic controlul prin spital și să ai bani puțini de la casă de servicii proaste.
Cu timpul lucrurile se vor regla. Evident că oamenii inteligenți și maturi înțeleg că atunci când e vorba de viață nu contează nici politica, nici cine conduce spitalul, nici numele managerului, nici controlul pe spital și să salvezi oamenii. Cu timpul oamenii vor înțelege cu siguranță, cu forța sau de bună voie”, a declarat Alfred Simonis, președintele CJ Timiș.

Despre soarta spitalelor ce aparțin CFR
“În multe locuri din țară am transferat spitalele CFR, fie în sub ordine a consiliilor județene, fie în sub ordine a universităților de medicină sau a primărilor.
Există acum o ordonanță de urgență în transparență decizională pe pagina Ministerului Sănătății, prin care transferul se va realizat într-un mod ușor mai debirocratizat, adică prin un ordin de ministru și printr-o evaluare pe care o face Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Transportului.
Eu îmi doresc ca spitalul CFR din Timișoara să intre în sub ordine Spitalului Județean și implicit în subordonarea Ministerului Sănătății, tocmai pentru a realiza un centru de excelență regional, așa cum este de dorit la nivelul orașului și la nivelul regiunii. Cel mai probabil că în prima parte anului viitor”, a mai spus ministrul Sănătății.
Reintegrarea medicilor și a personalului medical care a lucrat în străinătate
Există și un plan de a accelera recunoașterea studiilor și mai ales a experienței acumulate de medici români și personal medical care lucrează în străinătate, pentru a putea fi încadrați în muncă, înapoi acasă, în România, într-un termen de 30 de zile.
“În ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, tocmai pentru că infrastructura sănătății și infrastructura spitalelor s-a schimbat la 180 de grade în multe locuri, pentru că finanțarea a crescut și medicii au cu ce lucra.
CITEȘTE ȘI: Studii clinice în gastroenterologie, la Timişoara. Participarea este voluntară, iar pacienții au dreptul să renunțe oricând
Nu ca acum 15 ani sau 20 de ani, dacă stăm să comparăm. Tot mai mulți medici doresc să se întoarcă acasă din străinătate și, din păcate, atât în Ministerul Sănătății cât și în cadrul universităților, de ce nu, sau a anumitor șef de secție care nu înțeleg avantajul de a primi un medic tânăr cu experiență din Europa într-un spital de acasă blochează acest lucru și creează un mecanism mult prea birocratic.
Există exemple și am exemple de colegi care au așteptat și 12 luni după un certificat de recunoaștere a pregătirii medicale în țările din Europa.
Mie mi se pare inadmisibil ca în 2025 să dureze un an de zile ca un grup de birocrați din Ministerul Sănătății sau din universitate sau chiar din unitatea sanitară să aprobe sau să confirme, dacă doriți, experiența unui medic care a lucrat, nu știu, 15 ani într-un spital din Paris și a făcut trombectomii și a făcut cele mai complexe intervenții.
Și atunci, proiectul de care vorbim este un proiect care debirocratizează și care ușurează transferul medicilor și a personalului medical din străinătate în România la sub 30 de zile. Este în lucru. Probabil că săptămâna viitoare va fi pus în transparență. Este o modificare simplă a unui ordin de ministru”, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete.


