Margina, comuna care face aproape din nimic o mândreţe de turism rural

margina 4

Zeci de comune din Timiş şi-au ridicat nişte mândre centre de informare turistică nu pentru că ar fi fost asaltate de vizitatori, ci datorită banilor nerambursabili pe care i-au avut la dispoziţie, cu această destinaţie, prin trecuta ediţie a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

Aproape toate administraţiile locale care şi-au tras infocentre îşi fac alte socoteli cu clădirile respective, după expirarea celor cinci ani în care trebuie să le păstreze destinaţia. La Margina, însă, infocentrul ridicat pe bani europeni funcţionează ca uns. Da, Margina are turişti, şi nu puţini. Asta în pofida faptului că în comună nu există locuri de cazare, că ciotul de autostradă A1 nu mai înaintează de vreo trei ani către Deva şi, până la urmă, nici obiectivele locale nu-s din cale-afară de spectaculoase, cel puţin la o primă ochire. Pentru ce frecventează turiştii Margina, în acest caz? Motivele sunt mai multe şi le aflăm de la Rodica Balintoni, agent turistic în cadrul Centrului de informare turistică Margina.

Circa 2.000 de vizitatori în prima parte a anului

„De la începutul anului am avut aproximativ 2.000 de vizitatori. Nu numai români, ci şi italieni, turci, danezi, olandezi sau ruşi. Foarte recent a venit un grup din Italia, împreună cu preotul paroh. Italienii au fost pur şi simplu încântaţi de liniştea de aici şi de mâncare. Vin şi foarte multe grupuri de copii, câteodată autocare pline. Oamenii caută atmosfera liniştită de la sat şi pot vedea gospodării ţărăneşti cu produse naturale şi mulţi le şi achiziţionează: miere, brânzeturi, legume sau fructe. De asemenea, mai sunt femei care fac ţesături tradiţionale şi există şi pentru acestea interes din partea vizitatorilor”, ne explică Rodica Balintoni.

Promenade cu căruţa, vizite în gospodării şi preparate culinare pe alese

Cum se desfăşoară, de obicei, o zi turistică la Margina? „Oamenii vin dimineaţa, pe la ora 9 sau 10, cu autocare sau microbuze la Margina, la infocentru, unde îi servim cu o gustare. Pentru adulţi facem şi cafea, celor mici le dăm gogoşi sau alte gustări. După aceea le facem o prezentare a comunei, apoi îi poftim la o plimbare cu căruţa. Dacă e un autocar plin, se folosesc şase căruţe, cu care pornim pe traseul Margina – Zorani – Sinteşti. Pe drum pot vizita biserica de lemn din Margina, apoi facem un popas în locul numit „La Peşa”, unde există o fântână foarte veche. Dacă sunt copii în grup, aici pot să alerge sau să se joace. Apoi, la Sinteşti se poate vizita Muzeul Ţăranului, amenajat într-o clădire veche, care a avut de-a lungul vremii tot felul de destinaţii, inclusiv de primărie, pe vremea când satul era centru de comună. Multă vreme a fost un birt acolo, dar de câţiva ani e muzeu, cu obiecte vechi din gospodăriile bănăţene şi cu port popular. La Sinteşti, turiştii pot vedea cum se cultivă legumele şi fructele şi cum se cresc animalele în gospodării. De aici ne întoarcem la Margina, unde grupul serveşte masa de prânz, la o stână. Mâncarea e la alegere, se prepară ce comandă în prealabil turiştii. Poate fi oaie sau porc la ceaun, mămăligă cu brânză, cartofi piure sau prăjiţi cu şniţel sau alte preparate. Pe la ora 3 sau patru după-amiaza, programul turistic se încheie”, ne spune Rodica Balintoni.

Cu o promovare adecvată, turiştii gustă viaţă la ţară

Cu alte cuvinte, turismul de la Margina nu e sofisticat dar, totuşi, se bucură de un succes remarcabil. Ne-am zis să testăm un picuţ traseul turistic principal – există mai multe variante, cea descrisă mai sus fiind doar cea mai des practicată – şi poposim în gospodăria familiei Ionaş, din Sinteşti. Aici, vizitele turiştilor durează aproximativ o jumătate de ceas. Orăşenii se arată teribil de curioşi, de pildă, de creşterea albinelor, iar familia despre care vorbim are peste 100 de stupi.

„Mulţi vor să vadă cum se lucrează în stup, cum se recoltează mierea sau cum se selecţionează o matcă. Unii fac şi poze”, ne spune Marieta Ionaş, care, împreună cu soţul său, Ovidiu, se poate lăuda cu o mândreţe de gospodărie, având inclusiv solarii pentru legume, dar şi o livadă, iar pe partea de creştere a animalelor face treabă bună nu doar cu albinele, ci şi cu creşterea prepeliţelor şi mai deţine şi un mic iaz cu peşti.

Locul unde vizitatorii servesc îndeobşte masa se află la Margina, la familia Fântână. Oamenii sunt oieri de prin părţile Sibiului, strămutaţi la Margina de peste 20 de ani. Mărioara Fântână este maestrul bucătar care găteşte pentru grupurile de turişti. Locul e curat ca un pahar de cristal şi frumos amenajat, pe o terasă acoperită unde au locuri la mese câteva zeci de persoane, dar există şi varianta de interior, însă doar pentru grupuri mai restrânse.

Exemplul de la Margina arată că, iată, turismul rural se poate face aproape din nimic. S-a ajuns aici, însă, cu o oarecare muncă de promovare, infocentrul având web site propriu, dar şi pagină pe Facebook pentru a atrage vizitatori, iar treaba iese de minune.

Dacă ați surprins evenimente care pot fi subiectul unei știri, ne puteți trimite informații și imagini pe adresa [email protected] sau pe pagina noastră de Facebook. Vă mulțumim. 


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *