Mai mult de jumătate dintre timişeni sunt oameni cu greutate

Doar 40 la sută dintre locuitorii judeţului au o greutate normală, arată datele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş. „În ceea ce priveşte populaţia adultă, 20 la sută dintre timişeni sunt obezi, iar 40 la sută, supraponderali. La copii, obezitatea afectează 10 la sută dintre persoane, iar 20 la sută sunt supraponderali”, a precizat Kalliope Silberberg, medic la Departamentul pentru Promovarea Sănătăţii din cadrul DSP Timiş. Potrivit acesteia, greutatea oamenilor a crescut progresiv începând cu 1990, an după an, ca urmare a modei fast-food-ului, consumului de băuturi carbogazoase şi sedentarismului. „Mediul urban deţine ponderea persoanelor obeze”, spune Kalliope Silberberg.

De pe băncile şcolii, „în rând cu lumea” occidentală

La nivel mondial, unul din zece copii are greutatea peste normal. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alimentaţia şi stilul de viaţă „modern” au un rol important în declanşarea a 80 la sută dintre cazurile de boli cardiovasculare, accidente vasculare-cerebrale, diabet zaharat de tip 2 şi a 40 la sută dintre bolile canceroase. De 20 de ani, o mare parte dintre timişeni îşi încep activitatea după ce au băut câteva înghiţituri de cafea, iar prima gustare este amânată după ora 10. Mai mult, ritmul de viaţă alert face ca prânzul să fie luat în oraş, de cele mai multe ori în picioare, pe stradă ori în maşină, fiind îngurgitate repede produse preparate rapid, cu conţinut ridicat de sare şi aditivi, setea fiind stinsă cu băuturi răcoritoare carbogazoase.

Distanţele mai mari de câţiva metri sunt parcurse cu mijloace de transport în comun ori cu maşina personală. Copiii procedează ca părinţii, activitatea şcolară îi ţine îndelung la birou, iar puţinul timp de relaxare şi-l petrec în faţa televizorului, computerului, tabletei sau a telefonului, pentru că adulţii sunt prea obosiţi ca să-i mai însoţească la joacă. Reclamele de la TV îi învaţă de mici că sunt „cool” doar dacă consumă exact acele produse dăunătoare sănătăţii. Înviorarea de dimineaţă, obicei practicat în perioada pionieratului, a fost dată de-o parte de mulţi ani. Iar toate acestea au clădit kilogram după kilogram, stricând silueta a mii dintre ei.

Cu vorba bună

Pentru că pacienţii români sunt expuşi la risc, în Timiş, de câţiva ani, se derulează campania „Viaţa”. „Promovăm în grădiniţe şi şcoli patru paşi pentru un stil de viaţă sănătos: obligatoriu mic-dejun, consumul zilnic a câte trei legume şi două fructe, înlocuirea sucurilor cu apă plată şi o oră de sport zilnic”, spune Kalliope Silberberg (foto). În cadrul campaniei, au fost formaţi recent mai mulţi mediatori sanitari şi asistenţi comunitari din mediul rural, precum şi asistente medicale, care lucrează în grădiniţe şi şcoli, şi peste 20 de cadre didactice.

„Am tipărit deocamdată şi 400 de manuale ce vor fi distribuite în 90 de şcoli”, precizează Kalliope Silberberg. DSP Timiş merge pe ideea că odată deprinşi copiii cu un stil de viaţă sănătos, părinţii şi bunicii vor încerca şi ei să renunţe la obiceiurile nesănătoase. În unele grădiniţe din Timişoara, s-a dat deja startul la un concurs inedit: topul copiilor care nu consumă sucuri din comerţ, iar materialele informative stau spre consultare la dispoziţia părinţilor.

Fructele şi legumele, aliaţi de nădejde

Conform studiilor recente, persoanele care sar peste micul dejun de cel puţin cinci ori pe săptămână sunt cu 36 la sută mai expuse la hemoragii intracraniene comparativ cu cei care mănâncă în fiecare dimineaţă. De asemenea, începerea activităţii „pe burta goală” creşte riscul de infarct. Nu în ultimul rând, conform calculelor medicilor, renun- ţarea la micul dejun poate însemna 13 kilograme în plus pe an. Nu mai e un secret pentru nimeni că băuturile carbogazoase – amestec de apă şi zaharuri rafinate – nu au nici un beneficiu asupra sănătăţii, ci dimpotrivă scad densitatea osoasă, duc la boli renale, carii dentare, arsuri stomacale şi creşterea tensiunii arteriale.

Consumul zilnic a 330 de mililitri de suc duce la creşterea în greutate cu 500 de grame într-o singură lună. Potrivit studiilor, după fiecare pahar consumat riscul de obezitate creşte de 1,6 ori. Potrivit medicilor, încă de la cele mai fragede vârste, consumul de fructe şi legume şi sportul regulat sunt aliaţi siguri în păstrarea sănătăţii.