În urmă cu doi ani erau pregătite pentru materializarea proiectului de Capitală culturală europeană două orașe, Timișoara și Novi Sad. Cei care au reușit să ia startul în plină pandemie, și-au asumat riscurile și beneficiile, au fost cei din Novi Sad, iar acum s-a ajuns la momentul bilanțului.
În urmă cu puține zile (9 ianuarie a.c.), la Muzeul Acropole din Atena, a avut loc ceremonia în care orașele Kaunas (Lituania), Esch-sur-Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia) și-au predat titlurile de capitale culturale europene către Timișoara, Elefsin (Grecia) și Veszprem-Balaton (Ungaria).
De ce tocmai în Grecia? Pentru că Atena a fost prima capitală culturală europeană, proiect lansat în anul 1985 de Melina Mercouri, pe atunci ministrul grec al culturii și sportului. La Timișoara, deschiderea oficială va avea loc în perioada 17-19 februarie, dar până atunci era firesc să participăm la ultima zi de Capitală Culturală Europeană Novi Sad 2022.
O adevărată armată de jurnaliști (40 la număr) din Timiș au luat cu asalt, vineri 13 ianuarie, cetatea Petrovaradinului. Din delegație au făcut parte și reprezentanți ai Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023, Ovidiu Megan, director executiv, și Jose Miguel Vinals, membru în board.
Ziua a început cu o conferință de presă la care partea sârbă a fost reprezentată de Sara Vuletić, director programe culturale al Asociației Novi Sad Capitală Culturală Europeană 2022 și Djula Ribar, șef relații internaționale al Asociației. Concluziile gazdelor au fost că Novi Sad s-a revigorat, fața orașului s-a schimbat foarte mult, începând cu centrul vechi și continuând cu periferiile.
Au fost renovate clădiri, au fost puse suplimentar în evidență bisericile, a fost reabilitată trama stradală și cetatea Petrovaradinului, „Gibraltarul Dunării” (1692), vestită nu numai pentru că aici prințul Eugeniu de Savoia a repurtat o victorie răsunătoare în lupta cu armatele otomane, ci și pentru festivalurile organizate aici (Exit Festival, unul dintre cele mai vestite festivaluri europene de Metal, Hardrock, Punk și altele înrudite), opt clădiri industriale abandonate și ajunse ruină, unele chiar în centrul orașului, au fost transformat în centre culturale moderne care au găzduit o parte din programe, s-a reamenajat parcul central ș.a.
Sara Vuletić a recunoscut că pentru acest proiect s-a muncit foarte mult, s-a depus un efort considerabil din partea echipei. Au fost multe momente reușite, au mai fost și sincope, dar nu au trebuit să depună armele.
”La rândul vostru, trebuie să fiți puternici, să fiți uniți (s-o fi referit delicat la frământările care au fost în cadrul Asociației de la Timișoara), să planificați cu rigurozitate activitățile, să nu vă panicați dacă nu iese ceva și, în acest caz, să aveți mereu un plan de rezervă. Noi așa am reușit.”
Beneficiile încă nu au fost pe deplin cuantificate, dar faptul că numărul turiștilor a sporit cu mai bine de 40 de procente față de anul anterior, și aceștia la rândul lor vor fi adevărați agenți de turism în Europa și chiar potențiali investitori, sunt premise pentru ridicarea continuă a orașului care în urmă cu 4 ani a fost și Capitală Europeană a Tineretului.
Discutând cu localnicii, am constatat că au îmbrățișat cu entuziasm proiectul Capitalei Culturale Europene, că orașul s-a mai occidentalizat, deși asta s-a repercutat și în creșterea prețurilor și tarifelor (unii cred că acestea chiar s-au dublat). Poate, și asta ține de gazetarul cârcotaș, ar fi trebuit mai multă lumină pe podurile superbe și pe cele două maluri ale Dunării, mai multă lumină la cetate, cu atât mai mult cu cât aceasta este vizibilă din toate punctele orașului și întotdeauna a fost un punct de interes, iar esplanada nu este suficient exploatată.
CITEȘTE ȘI: Spitalul Județean din Timișoara va fi modernizat cu bani europeni
Dar cea mai mare dezamăgire personală a fost că din cele 40 de acțiuni programate pentru ziua de 13 nu am reușit să vedem decât ce s-a întâmplat la Muzeul din cetate, unde am avut prilejul să luăm contact cu povestea frumoasă dintre Einstein (celebrul autor al Teoriei relativității) și prima sa soție, el violonist și ea pianistă. Toate spectacolele și concertele din oraș au fost cu casa închisă de cel puțin o săptămână, așa încât acest sold out ne-a ținut departe de săli și ne-am mulțumit cu vânzoleala de la patinoar și din centru, unde oamenii se pregăteau și pentru Revelionul sârbesc.
Focurile de artificii au încununat trecerea în noul an și încheierea maratonului de un an al Novi Sadului, Capitală Culturală Europeană 2022.
Articol scris de CONSTANTIN MĂRĂSCU
Foto: CONSTANTIN DUMA
