Într-o localitate din Timiş, orele se scurg mai lent iar oamenii sunt mai puţin stresaţi

jimbolia 1

Este localitatea cu aer patriarhal, în care timpul parcă s-a oprit în loc. În oraşul cu şase muzee, unde oamenii sunt mai molcomi, feriţi parcă de stresul cotidian al marilor aşezări urbane, până şi orele se scurg mai lent. E suficient să priveşti trecătorii ca să descoperi o altă lume, mai firească.

Fără doar şi poate, în micul burg Jimbolia întâlneşti farmecul vremurilor de odinioară. Centrul, prin arhitectura caselor, aminteşte de începutul secolului trecut.

De veghe, lângă Primăria din Jimbolia, stă statuia Sfântului Florian, protectorul pompierilor. Ceva mai încolo, biserica romano-catolică se înalţă semeaţă şi, din loc în loc, întâlneşti vechile case ale şvabilor din Banat, care s-au păstrat aproape intacte peste ani.

Jimbolia mai are o tradiţie, una legată de mersul pe vehiculele pe două roţi. Pe vremuri i se mai spunea oraşul bicicletelor. Mai nou, în fiecare cartier al localităţii există piste pentru aceste vehicule.

Se spune că aproape fiecare localnic are o bicicletă, iar pistele sunt amenajate lângă trotuar, astfel că nu exită vreun pericol de accidentare cu un vehicul motorizat.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

6 thoughts on “Într-o localitate din Timiş, orele se scurg mai lent iar oamenii sunt mai puţin stresaţi

  1. Toate sint adevarate, mai putin ca noile piste pentru biciclete ar fi o reusita.Nu este! O spun cu durere !!!Pe ele poate circula doar o singura bicicleta nefiind loc pt doua.Deci daca apare inca una in fata ta vrei nu vrei ori te dai jos si faci loc celeilalte ori de duci si folosesti soseua ca si pina acum.Am inteles ca a fost un proiect al Ministerului Transporturilor.Daca este asa ,a fost unul neinspirat!

  2. Centrul, prin arhitectura caselor, aminteste de sfarsitul secolului XIX. Sigur, si in Jimbolia, termopanul, magazinele de telefonie mobila si magazinele pline de chinezarii din centru tot de inceputul secoluuil trecut amintesc.
    I se spunea orasul bicicletelor pentru ca nu exista transport in comun, evident ca oamenii au gasit o solutie. Cam de vreun an exista o firma de taxi in oras asa ca bicicletele si-au mai pierdut din farmec. Tot ala al secolului trecut si al „reporterului” fara inspiratie..

  3. Pentru moment am crezut ca este adevarat, ca exista un oras in Romania in care oamenii nu au tristetea tiparita pe fata. Eu traesc in alta tara de mai bine de 8 ani dar spun cu regret cind vin in Romania durerea oamenilor se citeste pe fata.Pacat ca o fost o revolutie degeaba iar parlamentarii stiu doar sa isi umple buzunarele fara sa se gindeasca la binele poporului. Ma intreb de multe ori ce se va alege din tara noastra? Oare avem de tras blesteme ori pur si simplu persoanele care or fost la conducere ii intereseaza doar binele lor nicidecum al poporului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *