În Banat, un copil din zece crește fără părinți

În Banat, un copil din zece crește fără părinți

În Banat, un copil din zece crește fără părinți

„Îți dai seama cât ești de singur când nu ai cu cine semăna”, ne-a spus Cristina într-o zi, cu privirea în pământ după ce a avut la școală de făcut arborele genealogic. Toți colegii își găseau asemănările cu părinții, cu frații, dar de ea nu a zis nimeni nimic. Nici nu-i cunoșteau bine părinții, pentru că de șase ani nu o aducea decât bunica în prima zi de școală.

Cristina are 13 ani și jumătate și locuiește împreună cu bunica maternă pe care o strigă mamaie. Părinții i-au plecat la muncă peste hotare când ea era la grădiniță și de atunci vin când pot – mama doar vara, iar tatăl mai poate veni și de Crăciun, dar ca să nu o lase pe mamă acolo singură, nu vine în fiecare an. „Muncesc mult… Mamaie spune mereu că le este așa de greu și că poate ar trebui să se întoarcă… Eu nu sunt supărată pe ei, ne auzim des la telefon sau pe cameră, doar mi-e dor și aș vrea să fac lucruri cu ei aici, acasa. Într-o zi poate nu or să mai plece…”, spune Cristina.

Este unul dintre miile de copii din Regiunea Vest care au avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați să muncească în alte țări. În cifre absolute, este vorba despre 48.177 de copii, reprezentând 14,7% dintre copiii din regiune, potrivit unui studiu al Organizației „Salvați Copiii”.

În ultimii trei ani, județele din Regiunea Vest au pierdut prin emigrare cu schimbarea reședinței chiar și echivalentul populației unui oraș. De exemplu, judeţul Hunedoara înregistrează un număr de 12.494 persoane în această situaţie, cât populaţia oraşului Călan (12.553 persoane).

În județul Timiş, 21.526 persoane, echivalentul a aproape jumătate din populația Municipiului Lugoj (44.598), au emigrat cu schimbarea reşedinţei. În județul Caraș-Severin sunt 9.619 persoane care au emigrat cu schimbarea reședinței în perioada 2021-2023, mai mult decât populația orașului Anina (8.456).

Datele studiului Organizației „Salvaţi Copiii” arată că unul din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate are mama plecată, iar 1 din 14 are ambii părinți plecați la muncă în străinătate. În două treimi dintre cazurile în care ambii părinți sunt plecați, bunica preia sarcinile de îngrijire ale copiilor. Un sfert (27%) dintre copiii cu mama plecată din Regiunea Vest au avut nevoie de consiliere psihologică (pondere semnificativ mai mare decât media la nivel național) și logopedie. Abandonul școlar și o stare de sănătate mai precară se numără printre preșurile pe care le plătesc copiii, în urma migrației economice a părinților.

„Sunt deja câteva decenii de când generații întregi de copii au crescut fără părinți alături, aceștia fiind nevoiți să lucreze în alte țări. Este un fenomen social de amploare, cu consecințe stratificate și care necesită o abordare complexă, atât prin servicii de sprijin psihologic și educațional pentru copii, cât și prin servicii de consiliere și sprijinire a părinților să fie prezenți în viața copiilor lor, în pofida distanței”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației „Salvați Copiii” România.

Potrivit studiului, vârsta medie a copilului la prima plecare a mamei este de 7 ani. Mamele plecate sunt în mare parte unic întreţinător al familiei. Părintele plecat, fie mama, fie tatăl, nu a absolvit liceul (10 clase sau liceu neterminat). Se înregistrează o pondere semnificativ mai ridicată (55%) în comparație cu media la nivel național (37%) a părinților care nu anunță unitatea școlară (inclusiv grădinița) de plecarea părinților în străinătate. Şi în ceea ce priveşte declararea plecării la serviciul public de asistenţă socială, există o pondere mai mare a cazurilor în care situaţia nu este declarată faţă de media la nivel naţional (65% dintre cazuri, faţă de 59%).

Absenteismul școlar în Regiunea Vest este semnificativ mai ridicat (+50%) decât media la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, afectând în special copiii cu mama sau ambii părinți plecați. Totodată, absenteismul școlar al copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din regiune este semnificativ mai mare (17%) decât al celorlalți copii (6%). Riscul de sentimente și trăiri negative în rândul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate este de 2,2 ori mai mare la nivel regional decât în rândul celorlalți copii. Tristețea, apatia, singurătatea și anxietatea sunt principalele sentimente pe care copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate le trăiesc.

CITEŞTE ŞI: Învățământul simultan oferă doar servicii educaționale minimale, spun o treime dintre profesori

În Regiunea Vest, Organizația „Salvați Copiii” derulează din 2009 programe de suport pentru copiii rămași singuri acasă în urma migrației economice a părinților. Au fost sprijiniți până în prezent peste 3.200 de copii şi persoanele în grija cărora au rămas aceștia, în centre de suport din judeţele Caraş-Severin (Reşiţa), Hunedoara (Lupeni, Petrila, Vulcan, Petroşani) şi Timiş (Timişoara, Sânnicolau Mare).


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *