Gaură de 68 de milioane de lei în bugetul RATT

Nemulțumirile exprimate în ultima vreme de conducerea Primăriei Timișoara la adresa regiei de transport s-ar putea să aibă drept cauză nu doar faptul că nu s-a efectuat o „reformă” a traseelor.

O problemă mult mai profundă amenință să afecteze atât RATT, cât și bugetul municipiului Timișoara în următorii cinci ani, în urma unei sentințe a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

CITEŞTE ŞI: Alertă de rujeolă în Banat. Numărul cazurilor continuă să crească de la o zi la alta!

Regia va trebui să plătească aproape 70 de milioane de lei către bugetul de stat, reprezentând TVA neachitată la lucrările de modernizare a liniilor de tramvai din anii 1999-2008. În plus, nici cu subvențiile pentru transportul în comun treaba nu merge chiar cum trebuie. Așa se face că, una peste alta, ceea ce în februarie părea să fie câștig a devenit la sfârșit de an pierdere, iar consilierii locali își vor asuma (sau nu) acoperirea acesteia din bani publici.

Nu mai departe de toamna anului 2012, în sertarele Primăriei Timișoara, proaspătul – pe atunci – edil al orașului descoperea facturi reprezentând subvenții neachitate către RATT în valoare de 67,7 milioane de lei și către Colterm, în valoare de 70,2 milioane de lei. La vremea respectivă, guvernul a acoperit, din totalul de 137 de milioane de lei, aproximativ 120, salvând municipalitatea de pe Bega din semifalimentul spre care se îndrepta.

Se pare, însă, că ghinionul urmărește în continuare Regia Autonomă de Transport din Timișoara. Consilierilor locali li se propune să rectifice bugetul pe anul în curs al RATT, după ce regia, în urma unor sentințe judecătorești, are obligații fiscale în valoare totală de 68.869.657 de lei.

Profitul a devenit pierdere

În lungul referat anexat proiectului de hotărâre se arată că bugetul de venituri și cheltuieli al RATT, aprobat la începutul anului, trebuie modificat, cu tot cu indicatorii inițiali, în acest sens existând deja aprobarea consiliului de administrație.

„Modificarea importantă a nivelului indicatorilor are ca motive principale următoarele: cheltuielile cu ajustările de valoare ale imobilizărilor corporale (cheltuieli cu amortizarea) care au crescut cu aproximativ 116 la sută, ca urmare a reevaluări efectuate la sfârșitul exercițiului financiar al anului 2015, care influențează nivelul cheltuielilor de exploatare și cel al cheltuielilor totale; emiterea Deciziei nr. 1944 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 16 iunie 2016 în Dosarul 494/59/2011* comunicată în data de 21.09.2016, cu un impact semnificativ asupra valorilor prezentate în situațiile financiare anterioare și în exercițiul curent.

Rezultatele financiare au fost influențate de înregistrarea Deciziei de impunere 69/2010 definitivă și irevocabilă prin Decizia 1944/2016* prin care s-au admis recursurile declarate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei nr. 373 din 16 decembrie 2015 a Curţii de Apel, în sensul modificării sentinţei atacate, prin respingerea acţiunii privind anularea actelor administrative fiscale pentru suma de 27.163.637 de lei TVA şi obligațiile accesorii în sumă de 11.761.527 de lei.

La aceste sume s-au adăugat accesoriile instituite pe perioada soluționării litigiului, astfel că în urma deciziei, obligațiile fiscale datorate au ajuns la suma totală de 68.869.657 de lei, din care: TVA în sumă de 27.163.637 de lei și accesorii în valoare de 41.706.020 de lei.

Menționăm că obligațiile stabilite de organul fiscal prin Decizia de impunere nr. 69/28.01.2010 și obligațiile accesorii reprezintă TVA stabilită suplimentar, rezultând ca efect al tratării de către organele de control a trecerii bunurilor realizate în cadrul proiectului de investiții Modernizarea infrastructurii la rețeaua de transport în comun cu tramvaiul în Municipiul Timișoara în domeniul public drept un transfer care intră în sfera operațiunilor taxabile. Întrucât operațiunille s-au derulat pe perioade foarte mari de timp (1999-2008) și sumele aferente operațiunilor au fost mari și, în consecință, și valoarea creanțelor fiscale rezultate după finalizarea litigiului, este foarte mare.

Precizăm că prin Decizia nr. 9571/30.09.2016 emisă de ANAF, RATT a obținut eșalonarea la plată a acestor obligații fiscale pe o perioadă de cinci ani. Stabilirea în sarcina RATT a obligațiilor fiscale care au făcut obiectul litigiului a dus la modificarea rezultatelor anului precedent, în sensul că profitul anului 2015 a devenit pierdere și, ca urmare, și repartizarea acestuia prevăzută în BVC (bugetul de venituri și cheltuieli) inițial al anului 2016 (vărsămintele la bugetul local și participarea salariaților la profit).

Cheltuielile de exploatare ale anului 2016 au crescut datorită înregistrarii în cursul anului de dobânzi și penalități de întârziere, pe perioada eșalonării de dobândă conform graficelor de rambursare a ratelor. Un alt aspect de consemnat este faptul că în primele trei trimestre ale anului 2016 regia s-a confruntat cu o fluctuație și un deficit mare de personal de bord calificat (conducători de autobuz, tramvai și troleibuz).

Deficitul de personal de exploatare se înregistrează pe fondul dificultăților cu care se confruntă regia în procesul de recrutare și selecție de personal calificat de pe piața muncii, precum și de menținere a personalului angajat, de fidelizare a acestuia, în condițiile în care oferta salarială nu este una suficient de atractivă. Deficitul de personal de bord, la sarcina de transport actuală, generează efectuarea unui număr semnificativ de ore suplimentare, care duc la creșterea cheltuielilor cu personalul prin sporul de ore suplimentare și, implicit, a indicatorului de câștig mediu brut lunar pe salariat”, se explică în referat.

S-a mai tăiat pe ici, pe colo

Se estimează o creștere totală a cheltuielilor cu aproximativ 11 la sută, adică 100 de milioane de lei, în loc de 90 de milioane.

„Creșterea foarte mare este cauzată de înregistrarea pe cheltuieli a taxei pe valoare adăugată aferentă gratuităților acordate, conform protocolului încheiat cu Municipiul Timișoara și aprobat prin hotărâre de consiliu local (aproximativ 950.000 de lei pe lună). Această sumă nu a putut fi estimată la aprobarea BVC inițial, numărul de gratuități acordate fiind de aproximativ 59.700 pe lună”, arată inițiatorii proiectului.

Din fericire pentru bugetul regiei, au mai fost operate reduceri de la cheltuielile cu personalul, inclusiv de la organele de conducere, iar la final de an pierderea netă este, conform referatului, de 8,2 milioane de lei.

Datoriile rămase către Fisc, chiar eșalonate pe cinci ani, vor atârna, însă, destul de greu în bugetul RATT pe următorii ani. Ghinion, tocmai acum când era gata să devină societate comercială…