Gărzile ucigașe au făcut zeci de victime printre medici

Cazul medicului cardiolog de la Spitalul Județean din Arad, care a murit după ce a intrat în gardă, la numai 44 de ani, continuă să stârnească reacții în lumea medicală și nu numai.

De câteva zile, pe o rețea de socializare circulă o listă cu medici decedați prematur, în gărzi sau după ele. Completată pe zi ce trece cu noi nume, lista a ajuns, până ieri, la 43 de nume, iar Livia David, medicul care a inițiat-o, a lansat un mesaj către parlamentari.

„Destine frânte înainte de vreme…”

„Lista colegilor decedați prematur, în gărzi sau după ele.. în timpul serviciului sau imediat după… am completat cu condițiile decesului, în măsura în care le-am putut verifica. Vă invit să completați si voi datele ce rămân.

CITEŞTE ŞI: Casă oferită gratis în județul Timiș

Aș dori ca să nu privim aceste nume doar din perspectivă statistică, niște numere înșiruite pe hârtie. Au fost colegii și prietenii noștri, fiecare cu povestea sa, una care ar merita cu prisosință să fie menționată, fiecare poveste în parte mi-a atins inima, la propriu. Vă împărtășesc doar câteva.

E povestea chirurgului care, după gardă, în sala de operație, făcându-i-se rău, a preferat să continue, până a terminat ceea ce începuse.

Colegii s-au oferit să îl ajute, să termine ei, dar i-a refuzat. După ultimul fir a cerut să fie dus la SMURD, dar a fost prea târziu. E povestea cardiologului cu diabet și probleme cardiace care făcea peste 10 gărzi pe lună și pentru care nu s-a găsit un elicopter SMURD.

CITEŞTE ŞI: Top trei cele mai traficate stupefiante la graniţa României. Una dintre cele mai importante capturi a fost la Moraviţa

Toate erau ocupate. Toate sunt destine frânte înainte de vreme. Unul a lăsat în urmă trei copii mici, altul a trecut în lumea celor drepți cu doar o lună înaintea cununiei unicului copil. Sunt povești de viață și, din păcate, de moarte, absolut reale…

Merită tot respectul și compasiunea noastră și, mai ales, impun luarea unor măsuri reale, care să oprească această avalanșă a morților subite în rândul medicilor. Domnilor parlamentari, vă rugăm să luați notă de această realitate. Un medic mort prematur înseamnă mii de pacienți ce nu mai sunt tratați, mii de alte morți subite!!

CITEŞTE ŞI: Maşină făcută zob, din cauza vitezei. Parapetele a străpuns parbrizul mașinii, ieșind prin lunetă

Când moare un medic, moare speranța a mii de alți oameni. De ce trebuie să fie așa? Statul român nu are nimic de câștigat, dimpotrivă!

De câteva decenii încoace, nu are decât de pierdut! Așa că, vă rugăm să ne ascultați, cererile noastre sunt perfect îndreptățite! Nu cerem favoruri, nu cerem pensii speciale la 45-50 de ani.

Rugăm colegii medici-parlamentari să ia notă de această listă și să inițieze și să susțină proiectul de lege ce vizează recunoașterea orelor de gardă ca vechime în muncă. Ce alt argument mai viabil putem aduce decât această listă?

Noi suntem cei ce plătim uneori cu viața și întotdeauna cu sănătatea prețul acestor gărzi! Și, conform actualei legislații, ele nu constituie timp de muncă ce contează ca vechime în muncă!

CITEŞTE ŞI: Poliția din Timișoara este în alertă! Se caută o șoferiță care a fugit de la locul accidentului după ce a lovit o elevă pe trecerea de pietoni

Domnule senator Adrian Wiener, ultima dintre colegele decedate în gardă, la numai 44 de ani, e din Arad! Faceți ca moartea ei să nu fie fără rost. Domnule deputat Corneliu Florin Buicu, sunteti președintele Comisiei de sănătate, sprijiniți-ne, vă rugăm, demersul!”. Astfel sună mesajul doctoriței de la Spitalul Județean din Craiova, la care s-au raliat și alți colegi.

Ce spune legislația în domeniu?

Problema gărzilor epuizante și câteodată ucigașe din spitalele românești are mai multe fațete. Mai mult sau mai puțin pe față, în spitale se vorbește despre lipsa de personal, ceea ce duce la suprasolicitarea celui existent. De asemenea, este vorba și despre nerespectarea legislației muncii, care prevede foarte limpede:

„Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”. În consecință, toți cei care depășesc acest număr de ore, de la cel care lucrează, până la cel care aprobă, își asumă riscul.

Pe de altă parte, Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin ordin al ministrului sănătății, arată: „Timpul normal de muncă aferent contractului individual de muncă de bază al medicilor încadrați în unități publice din sectorul sanitar este de șapte ore în medie pe zi, respectiv de 35 de ore în medie pe săptămână”.

Programul este chiar de șase ore pe zi, în secțiile de anatomie patologică, medicină legală (prosectură și disecție) și în activitatea de radiologie-imagistică medicală, radioterapie, medicină nucleară, igiena radiațiilor, angiografie și cateterism cardiac.

„În unitățile sanitare publice cu paturi, medicii care lucrează în secțiile sau compartimentele cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de șapte ore în medie pe zi, în program continuu sau divizat, astfel: a) pentru spitale clinice, universitare, institute și centre medicale clinice, spitale de urgență, spitale județene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orășenești, centre medicale – activitate curentă de minimum șase ore în cursul dimineții în zilele lucrătoare; 18 ore de gardă lunar; b) pentru spitale de boli cronice și sanatorii – activitate curentă de minimum cinci ore în cursul dimineții în zilele lucrătoare; 38 de ore de gardă lunar”.

După cum se vede, există reglementări, dar nu se știe în ce măsură acestea se pot aplica după litera legii, în toate situațiile.

Ce cred medicii timișoreni?

Am încercat să aflăm opinia unor cunoscuți medici timșoreni referitoare la acest subiect.

„Gărzile sunt infinit mai grele astăzi, față de acum 15 ani. Sistemul sanitar funcționează, ambulanța funcționează, aduce pacienți mai numeroși, așa că te poți trezi copleșit. Este o meserie cu riscuri, iar medicii se mai neglijează”, crede doctorul Constantin Tudor Luca, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara.

„Peste 50 la sută din internările la noi, la Cardiologie, sunt urgențe, astfel că medicii ajung să fie suprasolicitați în gardă. Ne confruntăm tot mai mult cu moartea subită din cauze cardiovasculare la persoane tinere, chiar sub 40 de ani, astfel că această afecțiune îi poate afecta și pe medici”, consideră prof. dr. Dan Gaiță, renumit cardiolog.