Pe scena politică se joacă simultan mai multe piese, unele comice fără voie, altele încărcate de dramatism. Toate au însă subiecte impuse. Dacă ar fi să asemănăm cu ceva această scenă, ea e aidoma cu marcajele de la Pasajul Jiul din Timișoara.
Doar revoluția fiscală pare diferită, adică nici-nici. Pare a fi tragică, având efecte nebănuite asupra economiei și vieții fiecăruia dintre noi. De anumite „scăpări” se pare că și-au dat seama și anumiți pesediști, cum ar fi Eugen Teodorovici, președintele comisiei senatoriale de buget-finanțe care crede că ordonanța de urgență prin care a fost adoptată revoluția fiscală trebuie să fie amendată tot prin ordonanță de urgență de guvern.
La Parlament s-a consumat moțiunea de cenzură a Opoziției pe fundalul mitingului liberalilor, aceasta fiind un răspuns la aceeași „revoluție”. Este de reținut și atitudinea sindicatelor care anunță proteste masive alături de societatea civilă care a ieșit deja în stradă în mai multe rânduri împotriva modificărilor legislative privind justiția la care se lucrează pe repede înainte de o comisie prezidată de nimeni altul decât Florin Iordache – „altă întrebare”, eroul principal din „noaptea ca hoții”. Celor care au câștigat alegerile însă nu le pasă în nici un fel despre ce zic românii pe care îi conduc.
A treia piesă de pe scenă este o melodramă lacrimogenă în fals cu partidul-scut în jurul conducătorului iubit, Liviu Dragnea, celui care i se prăbușește imperiul Tel Drum și îi fuge puterea de sub picioare. Unii, după punerea sechestrului pe averea făcută dintr-o „amărâtă” de leafă de bugetar, spun că nu durează mult până când vă fi aruncat peste marginea bărcii PSD chiar de cei care acum fac scut în jurul lui.
Cineva a zis, despre Daddy, că în curând va deveni amintire. Ca și tovarășul lui de la Belina, care, spre norocul lui, a fost reciclat. Până atunci e de reținut doar boicotul PSD de la moțiunea de cenzură… De asemenea, așteptăm cu nerăbdare mitingurile județene ale marelui partid, asta dacă se va găsi un mesaj de transmis, vorba unui lider marcant al acestei formațiuni. Dacă nu, Codrin Ștefănescu rămâne în continuare dator națiunii cu o manifestație cu un milion de participanți, convocată ca să-l facă din nou un inocent personaj.
Toate ar fi cum ar fi, dacă acest năucitor spectacol de pe scena politică n-ar lovi din plin România și pe români. În fundal rânjește criza, dar nimeni nu pare dispus să observe. Se pare că suntem degeaba avertizați în privința deficitului bugetar, precum și asupra pericolului revenirii recesiunii ca urmare a exacerbării consumului. Și ce e cu asta?, spun guvernanții. „Revoluția” merge mai departe, neabătută de la programul de guvernare.
Din executivul Tudose un singur ministru, Petru Daea, continuă să fie remarcabil prin tot ce spune și face. Omul, ca bun român, și-a cumpărat o tradițională flanelă din lână, asta pentru că nu doar unele alimente s-au scumpit până la grindă, ci și pentru că va fi frig, căci vine iarna, și energia își ajustează prețurile și tot în sus. Tot el a băgat în anchetă oul și găina, pentru a afla cum stăm cu concurența. Ce păcat că nu a vrut să știe cine a fost primul.
Cauza pentru toate câte ni se întâmplă este indicat s-o căutăm mult și bine în „statul paralel”. Asta, după ce am tot săpat de zor în grădina lui Soros… Cât despre Olguța Vasilescu, aceasta „n-a spus” că vor crește lefurile. Și nici pensiile. Probabil că, într-o seară, vom afla că nici nu o cheamă… cum o cheamă. De aceea, credem că n-ar fi bine ca momentul când va cădea cortina peste acest spectacol să fie mereu amânat.
