Situația pandemică în care ne aflăm a reliefat mai mult decât oricând necesitatea de reconfigurare a canalelor de comunicare și a interacțiunilor în domeniile de activitate care permit integrarea și adoptarea unui alt model, în speță cel al digitalizării.
Forumul Judecătorilor din România a constatat că unele sedii ale instanțelor de judecată s-au transformat în focare de răspândire a virusului SARS-CoV-2, determinând închiderea temporară a unor instanțe și amânarea judecării dosarelor.
”Lipsa unui plan serios de reluare graduală a activității instanțelor judecătorești, la încetarea stării de urgență, de natură a permite și a asigura distanțarea fizică între participanții la actul de justiție și protejarea sănătății publice, așa cum s-a procedat în numeroase alte state ale Uniunii Europene, a contribuit din plin la răspândirea virusului în clădirile instanțelor de judecată.
În atare condiții, este absolut necesară digitalizarea extinsă a instanțelor de judecată, comunicarea actelor de procedură urmând a fi efectuată exclusiv pe cale electronică, dar și adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferință, precum și a restrângerii fazei orale în anumite pricini judiciare.
Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că Guvernul și Parlamentul României vor trebui să aibă rol activ și să propună/reglementeze rapid o soluție care să permită judecata a sute de mii de cauze de pe rolul instanțelor, fără dezbateri orale, atât în prima instanță, cât și în căile de atac, în condițiile respectării drepturilor și libertăților fundamentale și al jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. Procedurile în formă scrisă în cazul recursului sunt, în general, acceptate ca fiind compatibile cu prevederile articolului 6 din Convenție.
O audiere orală nu ar putea fi necesară pentru recurs în cazul în care nu apar aspecte ce țin de credibilitatea martorilor, faptele nu sunt contestate și părțile beneficiază de posibilități adecvate de a-și prezenta cauza lor în scris și de a contesta dovezile împotriva lor.
În unele tipuri de cauze (contenciosul asigurărilor sociale sau contenciosul administrativ, spre exemplu) oralitatea și publicitatea nu sunt absolut necesare în faza căii de atac, ca regulă generală”, au transmis magistrații.
De asemenea, Forumul Judecătorilor din România a prezentat public și un Proiect de modificare și completare a Codului de procedură penală, care poate constitui un punct de plecare în vederea inițierii unor discuții pentru modificarea legislației procesuale penale.
”În condiții de pandemie, contactul direct dintre oameni este supus unor restrângeri serioase, iar Codul de procedură penală nu oferă soluții adecvate pentru rezolvarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Digitalizarea a rămas până în prezent o temă de dezbatere, neexistând, însă, un proiect suficient de amplu și consistent pentru adoptarea unor soluții legislative efective și de impact care să corespundă principiilor care guvernează procesul penal și să nu împieteze asupra exercițiului drepturilor fundamentale ale omului.
Actualele circumstanțe sanitare au readus în prim plan insuficiența digitalizării sistemului judiciar și problema cadrului legislativ inadecvat derulării procedurilor în fața organelor judiciare prin utilizarea răspândită a mijloacelor de comunicare la distanță.
Este deja notoriu faptul că există foarte multe state care folosesc evoluția tehnologică a societății inclusiv în domeniul justiției (de exemplu Estonia, Suedia sau Germania).
În consecință, Forumul Judecătorilor din România solicită din nou Parlamentului României, Guvernului României și Ministerului Justiției luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul prevenirii răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2, inclusiv prin restrângerea fazei orale în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, dar și prin digitalizarea justiției în România”, au subliniat reprezentanții forumului.
Întru adevăr, există de multă vreme această tendință „judiciară” de evitare a contactului uman. Martorii, experții judiciari, avocații, tinerii, bătrânii etc. toți plicitisesc teribil sufletele sensibile ale robelor cocoțate pe jilțul judecătoresc.
Astfel, că pe fond pandemic, ce context mai potrivit decat acesta (?!), ascunsă sub masca grijii pentru sănătatea justițiabililor, se naște propunerea judicioșilor noștri de a „robotiza” procedura de judecată.
Nu lipsa de transparență a procesului civil ori penibilul procesului penal, sau absurdul contenciosului administrativ, nici falimentul judiciar evazionist etc. niciuna dintre acestea nu necesită schimbarea legislației, cât repulsia și superioritatea royală a „cocoțaților” față de contactul uman.
Întru dreptate, astfel cum pandemia a îndepărtat omul de doctor și de spital, așa și judecătorul procedurist „robot” va curăța Palatul Dicasterial de picior de lighioană și de poalele robelor.
Alea mecum porto!