Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a ar putea fi desființată, pentru că în anul 2020 învățământul obligatoriu ar putea fi de 12 clase și nu s-ar mai impune un astfel de examen, a declarat Ministrul Educației Naționale (MEN), Ecaterina Andronescu, pe 5 martie, în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților.
Ministrul a anunțat că modificarea duratei învățământului obligatoriu se va face printr-un proiect de lege care modifică Legea Educației, aflat la vot decisiv pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului de astăzi. ”Este acum la Senat, chiar este pe lista de vot, o lege care stabilește obligativitatea ultimei grupe de la grădință (grupa mare-n.r.) și ultimii doi ani de liceu, începând din anul 2020. Anul acesta va trebui să pregătim preluarea, la început de ciclu și la sfârșit de ciclu, în învățământul obligatoriu,” a declarat ministrul Ecaterina Andronescu.
Se justifică evaluarea de la clasa a VIII-a, dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase? Ecaterina Andronescu a mai spus că a lansat ”dezbateri publice cu directorii școlilor”, ca sa vadă dacă Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a ”se mai justifică”, fiind considerată ”o evaluare intermediară”. Precizarea vine în contextul în care, de anul viitor, învățământul obligatoriu va fi extins cu încă trei ani, de la grupa mare (grădiniță) până la clasa a XII-a (liceu). În prezent, învățământul obligatoriu începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a. Legea Educației în forma sa inițială prevedea, însă, trecerea clasei a X-a la gimnaziu și un liceu de doar 3 ani – prevederi neaplicate nici până acum.
”Noi am declanșat aceste dezbateri publice cu directorii școlilor și-n București, și-n alte județe din țară să încercăm să vedem și care este percepția. Pentru că acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor în școli profesionale, clasice sau duale, și respectiv în licee.
Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învățământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare?
Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă și temeinicie învățării.
Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”, a mai spus Andronescu. Proiectul de lege la care face trimitere ministrul a fost inițiat de un grup de 19 parlamentari UDMR în frunte cu Szabo Odon și șapte parlamentari PSD. Documentul prevede creșterea duratei învățământului obligatoriu în felul următor: Până în 2020, începând cu grupa mare de la grădință și terminând cu clasele a XI-a și a XII-a – 14 ani în total; Până în 2023, începând cu grupa mijlocie – 15 ani în total; Până în 2030, începând cu grupa mică – 16 ani de învățământ obligatoriu. Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat (cameră decizională) anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă), iar ulterior președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativ.
Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între ele aceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră.
Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat, scrie edupedu.ro. Recent, Ecaterina Andronescu declara că ar vrea introducerea unui examen intermediar, pe principiul examenului de treaptă, la trecerea în liceu din clasa a X-a în clasa a XI-a, conform libertatea.ro.
Trebuie un oug pentru a face învățămînt obligatoriu , dar obligatoriu ,, studii superioare de lungă durată,, macar 6 sau 7 , si obligatoriu cîte o universitate în fiecare oraș al patriei si desfiintat examenul de bacalaureat.