Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa a împlinit două decenii, iar evenimentul a fost găzduit în capitala Voivodinei, provincie care deține în acest an președinția Cooperării Regionale DKMT. La ora actuală, în Euroregiunea DKMT mai sunt membre județele Timiș, Arad și Caraș-Severin din România, județele Csongrad și Bacs-Kiskun din Ungaria și Provincia Autonomă Voivodina din Serbia.
Cei prezenți au ieșit în fața publicului cu discursuri binevoitoare, lăudând realizările de până acum, dar atrăgând atenția că ar fi necesară o nouă viziune în privința acestei colaborări. Principiile de la care a pornit euroregiunea în urmă cu 20 de ani au fost, în esență, întărirea legăturilor din regiunile participante în domeniile economei, științei, culturii și sportului, întărirea trărăturilor similare și respectarea celor diferite, pentru a asigura o viață mai bună locuitorilor din întreaga zonă.
Igor Mirovici, președintele guvernului provincial al Voivodinei și președintele în exercițiu al Cooperării Regionale, a vorbit, printre altele, despre atenția deosebită care trebuie acordată dezvoltării relațiilor economice, care sunt baza celorlalte.
„Acum 20 de ani, dacă nu erau o idee și o viziune, această structură nu ar fi existat. Trebuie să continuăm, să-i dăm noi semnificații și să o facem mai profundă”, a spus Mirovici.
„Să ne întoarcem la documentele strategice de bază, este timpul să avem alte viziuni, alte cadre și alte posibilități”, a declarat și Istvan Pasztor, președintele Adunării Provinciei Autonome Voivodina.
De la dorință la putință
Cu 20 de ani în urmă, într-un context local și internațional cu totul diferit – România și Ungaria nu erau încă membre ale Uniunii Europene, iar Serbia nu era în faza de preaderare, ci în perioada frământată de destrămare a fostei Iugoslavii – crearea Euroregiunii DKMT a fost un succes și a însemnat instituționalizarea unor relații de colaborare deja existente între regiunile de graniță dintre cele trei țări.
O astfel de entitate, într-un spațiu sensibil, unde conviețuiesc multe etnii, a însemnat promovarea intereselor comune, iar DKMT a fost chiar dată ca exemplu de bune practici la nivel european. Totuși, la ora actuală, s-ar cere o regândire a priorităților, dar și a posbilităților de implementare a proiectelor.
În ce domenii se poate colabora cel mai bine? Laszlo Balogh, fost președinte al Adunării generale a județului Bacs-Kiskun, a menționat agricultura și resursele subterane (ape), adăugând: „Să facem drumurile, punctele de frontieră, aeroporturile și apoi să ajungem și la alte proiecte. Copiii ar trebui să învețe câte ceva la școală despre această euroregiune în care trăiesc”.
S-ar putea relua discuțiile despre autostrada Timișoara – Belgrad
La Novi Sad s-a vorbit despre 30 de proiecte comune deja realizate și despre fonduri europene accesate prin diverse programe. Președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, și-a exprimat deschiderea pentru continuarea colaborării.
„Cred că obiectivul inițial al Euroregiunii DKMT a fost atins, iar în ultima vreme suntem pregătiți să facem pașii necesari pentru a ajunge la un alt nivel al cooperării. Mă gândesc la proiecte noi de infrastructură, la reluarea discuțiilor despre autostrada Timișoara – Belgrad, la faptul că Timișoara și Novi Sadul vor fi amândouă capitale culturale europene în anul 2021 și la deschiderea unei căi de comunicare directă pe calea apei între Timiș și Voivodina, prin navigația pe Bega. De asemenea, vom dezvolta împreună cu partenerii din Ungaria un proiect major în domeniul sănătății. Județul Timiș este deschis în continuare la colaborare și consideră Euroregiunea DKMT un parteneriat strategic”, a declarat Călin Dobra.
„DKMT va funcționa bine atât timp cât cetățenii ei o doresc. Aici am întâlnit întotdeauna prieteni”, ar putea fi concluzia evenimentului, trasă de Viorel Coifan, președinte al CJT la momentul înființării acestei structuri. După 20 de ani, cel mai premiat și mai colorat moment a fost cel al fotografiilor despre viața din această zonă de la granița a trei țări, unde oamenii au împărtășit multe de-a lungul istoriei…
