Licitațiile trucate din domeniul achizițiilor publice au devenit o constantă în România post-decembristă. Din păcate, doar un număr infim de aranjamente sunt descoperite de autorități, iar dintre acestea și mai puține ajung să fie sancționate. În urmă cu câțiva ani, în primăvara lui 2012, doi auditori ai Camerei de Conturi Timiș au efectuat un control de rutină la Primăria Orașului Recaș, ocazie cu care au scos la iveală ilegalitățile săvârșite în cadrul unei achiziții publice realizate în anul 2010.
Prețul cel mai mic, eternul argument
Primăria Recaș publicase un anunț pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) prin care anunța că organizează licitație deschisă pentru atribuirea unui contract de furnizare de bazalt concasat (pentru amenajarea drumurilor), în valoare de maximum 600.000 de lei fără TVA. La licitația din 3 mai 2010 s-au prezentat trei firme: SC ICIM SA Arad (cu oferta de 40 lei pe tonă), SC Cipalser SRL Timișoara (30,445 lei/tonă) și SC Ripensia SRL Timișoara (37,985 lei/tonă). Oferind prețul cel mai mic, firma Cipalser câștigă licitația, astfel că urma încheierea contractului cu Primăria Recaș.
A aruncat prosopul
Acest lucru nu se mai întâmplă, însă, pentru că, stupefiant, după trei zile de la câștigarea licitației, firma Cipalser trimite primăriei o adresă semnată de Răzvan Costin Bucur prin care anunță că „societatea noastră nu poate semna contractul de achiziție bazalt concasat cu Primăria Orașului Recaș datorită unor defecțiuni majore apărute la stația noastră de concasare” (?!).
Ca atare, contractul de furnizare este atribuit, în 31.05.2010, următoarei clasate la licitație, Ripensia SRL (diferența de preț era de 7,540 lei pe tonă), care se angajează să livreze Primăriei Recaș o cantitate de 10.000 de tone de bazalt concasat la valoarea de 452.021 lei cu TVA inclus. Mai mult, deși durata contractului încheiat nu putea depăși data de 31.12.2010, nefiind un contract multianual, totuși, la data de 11.02.2011, în baza contractului de furnizare din primăvara lui 2010, se încheie un act adițional între Primăria Recaș și Ripensia SRL, prin care cantitatea inițială este suplimentată cu 2.000 de tone, ajungându-se, astfel, la o valoare totală de 546.224 lei cu TVA inclus.
Adevărul din spatele abandonului
Bun, și în afară de acest „amănunt”, care e problema, veți întreba, ce putea să facă primăria dacă firma care a câștigat licitația s-a confruntat brusc cu un necaz insurmontabil?! Păi tocmai asta e, că Cipalser SRL nu a avut nici o „defecțiune majoră”, era doar o stratagemă pentru ca Primăria Recaș să cumpere bazalt la un preț mai mare, cel oferit de a doua clasată, Ripensia SRL, nimeni alta decât… „sora” câștigătoarei inițiale a licitației!
Exact, cele două firme sunt afiliate, constituind un grup economic, aspect relevat de evoluția lor juridică. Înainte de a vă prezenta „arborele genealogic” al firmelor cu pricina, încă două detalii. Unu: contractul de furnizare încheiat cu Primăria Recaș este semnat, din partea firmei Ripensia SRL, și de către Răzvan Costin Bucur, adică același personaj care trimisese adresa ce anunța „defecțiunile majore” survenite la stația de concasare a câștigătoarei licitației, Cipalser SRL!
Doi: în anunțul de participare publicat pe SEAP se preciza că valoarea garanției de participare este de 10.000 de lei, dar, în timp ce SC ICIM Arad SA a achitat garanția la valoarea stipulată, Cipalser SRL și Ripensia SRL au achitat fiecare câte… 5.000 de lei, cele două ordine de plată fiind semnate de una și aceeași persoană: Răzvan Costin Bucur! Evident, se pune întrebarea cum de nimeni din comisia de evaluare a ofertelor din cadrul Primăriei Recaș n-a observat aceste nereguli flagrante… În fine, a apărut, cum spuneam, echipa de audit a Camerei de Conturi Timiș, care a pus cap la cap toate detaliile.
Firme cu pedigree pesedist
Cei doi auditori au descoperit, astfel, că SC Cipalser SRL aparține fostului secretar executiv al PSD Timiș, Eugen Milutinovici, în timp ce SC Ripensia SRL i-a avut printre acționari pe Letiția Bucur și pe fiul acesteia, cu care am făcut deja cunoștință, Răzvan Costin Bucur, cei doi fiind cumnata (sora soției), respectiv nepotul lui… Eugen Milutinovici!
În iunie 2007, acționara unică a firmei Ripensia SRL, Letiția Bucur, îi cesiona întregul capital social fiului ei, pentru ca, în octombrie 2008, Răzvan Costin Bucur să îi cedeze 95 la sută din capitalul social unui anume Tiberiu Mustațiu, cel care, în perioada iulie 2002 – decembrie 2005, preluase de la Eugen Milutinovici controlul firmei Cipalser SRL, după care această societate revenise în proprietatea fostului lider PSD.
Încrengături amețitoare
Știm, e greu să urmărești toate firele, asta e și ideea acestor încrengături, să se piardă urma patronilor din umbră… În august 2010, acel Tiberiu Mustațiu, deținătorul a 95 la sută din capitalul social al firmei Ripensia SRL, și Ioan Zoltan Balint, cel care avea restul de 5 la sută, își cesionează părțile către Donca-Meri Tatarici, care, la acea vreme, avea calitatea de contabil-șef atât la Ripensia SRL, cât și la Cipalser SRL! E cel puțin interesant cum un simplu contabil se trezește peste noapte proprietar al firmei la care este angajat…
Dacă am descoperit cine trage sforile în culise, să vedem și cine asigură interfața: la SC Cipalser SRL, administrator era la data licitației Letiția Bucur, în timp ce fiul dumneaei, Răzvan Costin Bucur, renunța, în octombrie 2008, la calitatea de administrator al SC Ripensia SRL, pentru a prelua, din aprilie 2009, funcția de director operații-tranzacții la aceeași firmă, adică de persoană capabilă să angajeze juridic societatea comercială respectivă.
Alți actori, aceeași piesă
Investigațiile echipei de audit au mai scos la iveală și alte probe indubitabile ale legăturii “ombilicale” dintre firmele Cipalser și Ripensia. Astfel, în raportul de control se precizează că ambele societăți comerciale avea încheiate contracte de comodat cu Răzvan Costin Bucur pentru sediul social situat pe Bd. Liviu Rebreanu (Cipalser) și punctul de lucru din satul Lucareț, comuna Brestovăț (Ripensia). De notat că tot în Lucareț avea deschis punct de lucru și Cipalser, în scopul derulării contractului de asociere în participațiune în vederea desfășurării în comun a activității de exploatare, prelucrare și comercializare de piatră, încheiat cu o firmă (SC Technocer SRL) a unui alt personaj cunoscut, Florin Măran, rudă prin alianță cu ex-președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, la acea vreme mare lider al PSD Timiș. Ce mică e lumea, nu-i așa?
Stratageme devoalate
Concluzia echipei de audit vine firesc: “Cele de mai sus au fost prezentate de către auditorii publici externi pentru a demonstra relația de grup economic existentă între cele două societăți comerciale, ceea ce determină concluzia că participarea celor două societăți comerciale <în tandem> la procedura de achiziție publică nu a avut alt rol decât acela de a înlătura potențiala concurență și obținerea pe orice cale a prețului cel mai mare”.
Mai mult, din datele obținute de auditori de la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Timiș, “nu rezultă că SC Cipalser SRL s-ar fi aflat în vreun moment în imposibilitatea tehnică de a exploata și livra piatră pentru drumuri, cum în mod fals a comunicat prin adresa nr. 268/6.05.2010 autorității contractante (Primăria Recaș – n.r.), având pe toată această perioadă (2010-2011) livrări de 10.451.629 lei (fără TVA), din care livrări către SC Ripensia SRL în sumă de 2.326.669 lei (22,26 la sută din total livrări). De altfel, din datele puse la dispoziție de DGFP Timiș, mai rezultă și faptul că titularul autorizațiilor de exploatare este SC Cipalser SRL, SC Ripensia SRL fiind clientul acesteia (…)”.
În traducere: Cipalser câștigă licitația fiindcă a venit cu prețul cel mai mic, apoi anunță primăria că are o “defecțiune” și nu mai poate livra bazaltul, după care apare pe turnantă firma-soră Ripensia și preia ea contractul de livrare, dar la prețul său, sensibil mai mare decât cel cu care s-a câștigat licitația. Doar că “salvatoarea” Ripensia nu scoate bazaltul din joben, ci face rost de el exact de la firma care se dăduse rănită, sora Cipalser, întreaga stratagemă fiind dată în vileag de cei doi auditori ai Camerei de Conturi Timiș, deși primii care trebuia să sesizeze aceste aspecte erau membrii comisiei de evaluare a ofertelor de la licitația cu pricina!
Prejudiciul estimat: un miliard de lei vechi
În finalul raportului de audit, se menționează următoarele: “(…) cele două societăți comerciale (Ripensia și Cipalser) au semnat, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că nu sunt membre ale nici unui grup sau rețele de operatori economici și, ca urmare a acestui fapt, trebuia să participe la licitație de pe poziții de concurență, or, prin cele prezentate, auditorii publici au demonstrat că cele două societăți comerciale au acționat ca un grup economic disimulat, ceea ce a adus o pagubă bugetului local al orașului Recaș, pagubă rezultată ca diferența dintre prețul de ofertă al celor două societăți, în valoare de 108.942 lei”.
Acoperire la vârf
Măsurile dispuse de echipa de audit administrației din Recaș au vizat două aspecte: 1. stabilirea de către ordonatorul de credite a întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimată de auditori, la suma de 108.942 lei; 2. sesizarea organelor de urmărire penală având în vedere declarațiile celor doi agenți economici în contradicție cu starea lor de fapt. Până la urmă, însă, din cele două măsuri dispuse de echipa de audit, a rămas una singură, fostul director al Camerei de Conturi Timiș, actualmente pensionar, Ionel Ștefan, „uitând” să dispună în decizia finală și sesizarea Parchetului…
Pe urmele banilor
În fine, să trecem peste amnezia stranie a fostului șef al auditorilor timișoreni și să vedem care a fost finalul poveștii. Sosită într-un nou control, în primăvara anului trecut, la Primăria Recaș, o altă echipă de audit a Camerei de Conturi Timiș a constatat că, în urma măsurilor dispuse în 2012, entitatea controlată s-a duelat în instanță cu cele două firme și a câștigat: Curtea de Apel Timișoara a constatat, în mai 2014, nulitatea absolută a contractului de furnizare bazalt concasat din 31.05.2010 și a actului adițional din 11.02.2011 și a obligat pe SC Cipalser SRL la plata sumei de 108.942, adică exact suma stabilită, în 2012, ca prejudiciu de auditorii Camerei de Conturi Timiș.
La controlul de anul trecut, echipa de audit a luat act și de faptul că Primăria Recaș a solicitat, la Tribunalul Timiș, înregistrarea creanței împotriva SC Cipalser SRL, consemnând în raportul său că măsura dispusă în 2012 „a fost dusă parțial la îndeplinire”. Probabil, în urma unui nou control vom afla și dacă banii cu pricina s-au întors efectiv în conturile Primăriei Recaș sau s-au rătăcit pe traseu…
