„Cred că sculptura este muzica ochiului, instinct dus către o armonie a materiei şi sufletului, când energia neadormită şi nevăzută vede forme care înconjoară substanţa dinăuntru”, spune Rada Vlascici, din Cenad, acum şi cetăţean australian, un etern pasionat de artă. Când vorbeşte despre sculptură, bănăţeanul de înflăcărează, iar obiectele realizate de el pot sta cu cinste în orice galerie de artă.
Lucrează în esenţe tari, chiar şi în lemn de eucalipt, iar în ultimul timp foloseşte în lucrările sale şi metale cum ar fi cuprul, bronzul şi alama.
După ce a terminat Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, o vreme a muncit ca inginer în comuna Topleţ.
Nemulţumit de regimul comunist de atunci, dezamăgit de constrângeri şi de lipsa de libertate, Rada Vlascici a decis să fugă din ţară. Voia să fie un om liber şi a riscat sărind de pe o ambarcaţiune în apele Dunării.
A înotat şi a ajuns în Iugoslavia, O vreme a stat în lagăr, după care a ales să trăiască în Australia. Spune că începutul a fost greu. Nu avea bani, nu ştia limba, însă bănăţeanul nu s-a dat bătut.
AFLĂ MAI MULTE DIN EDIŢIA TIPĂRITĂ DE LUNI, 6 iulie, A COTIDIANULUI RENAŞTEREA BĂNĂŢEANĂ
