Deficitul bugetar a ajuns la 1,03% din PIB după trei luni din 2026
Deficitul s-a redus la mai mult de jumătate față de anul 2025, după primele trei luni din 2026, conform execuției bugetului general consolidat dată publicității marți de Ministerul Finanțelor Publice.
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei, care însemna 2,28% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25% a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nominal, scăderea este de aproximativ două ori mai mică, dacă nu ar fi luată în calcul creșterea PIB-ului anual.
„Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reușind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice, susținut prioritar din fonduri europene”, au transmis oficialii Ministerului Finanțelor.
În primele trei luni ale anului, veniturile totale au însumat 158,76 mld lei, care înseamnă o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate.
Încasările nete din TVA au atins 33,63 mld lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, față de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, ceea ce a asigurat o lichiditate suplimentară în economie.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 mld lei, o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT, arată oficialii MFP.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 mld lei, în creștere cu 7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv către Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primul trimestru al anului 2025. Este vorba de viramente de 5,77 mld lei în primele trei luni ale anului 2026 la pensiile obligatorii adminsitrate privat, față de 5,21 mld lei în primul trimestru din 2025.
În ceea ce privește veniturile din accize, acestea au însumat 10,95 mld lei, consemnând o creștere de 9,2% față de același interval de anul trecut, fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 13,20 mld lei, în creștere cu 43,5% față de primele trei luni ale anului trecut.
Potrivit MFP, cheltuielile totale cuprinse în bugetul general consolidat au însumat 179,85 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară a anului trecut. Calculate ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce înseamnă o scădere de 0,9% de la an la an.
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 mld lei, în scădere cu 1,28 mld lei față de primul trimestru din 2025.
„Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,0%, cu 0,2% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, arată MFP.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 mld lei, în creștere cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția este explicată prin faptul că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 mld lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent Acestea compensează investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere și pe fondul faptului că în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rămase neachitate în anul 2024 pe programele naționale de investiții.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 mld lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 milioane lei.
CITEȘTE ȘI: Accident de muncă mortal în Timiș
Cheltuielile cu subvențiile, în valoare de de 2,83 mld lei, au vizat transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Potrivit MFP, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld lei, care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, potrivit Mediafax.
