Puţine sunt creşele din Timişoara la fel de spaţioase, moderne şi bine utilate precum cea a comunei Gottlob. Este o clădire nou-nouţă, cu o suprafaţă totală care depăşeşte 600 de metri pătraţi.
Îţi încântă ochiul, dar în acelaşi timp dispune de tot ceea ce ar putea avea nevoie copiii, părinţii acestora şi, desigur, personalul: dormitoare, săli de grupe, sală de mese, bucătărie, dar şi sală de aşteptare pentru părinţi, şi spaţiu de preluare a celor mici.
Creşa dispune de 30 de locuri şi există 31 de cereri de înscriere doar de la nivel local, pentru că, după ne relatează primarul Gheorghe Nastor, alte câteva zeci de solicitări au venit din comunele învecinate, însă acestea nu pot fi satisfăcute. Din păcate, însă, deşi noua creşă poate funcţiona, din punct de vedere al echipării, chiar de astăzi, faptul nu este posibil.
„Grădiniţa a fost realizată cu fonduri europene, în cadrul unui proiect mai complex. În «bunul» obicei românesc, însă, dacă ne-a luat şase luni să o construim, avem nevoie de un an pentru acreditare şi licenţiere! În mod normal, un astfel de obiectiv ar trebui considerat unitate de învăţământ, dar după legislaţie este un… aşezământ social.
E foarte multă birocraţie şi avem prevederi legale care în opinia mea sunt absurde, dar nu avem ce face, va trebui să le respectăm. Până la urmă, vom suporta costurile pentru salarizarea personalului. Orice ar fi, din toamnă o deschidem”, susţine edilul-şef al comunei Gottlob.
În orice caz, concluzia e una amară: când e vorba de dezvoltat cele mai diverse lucruri, statul nostru mai mult pune piedici decât ajută.
