Europarlamentarul Dan Barna, fost vicepremier și fost președinte al USR, a fost audiat, vineri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul achizițiilor de vaccinuri împotriva COVID-19, în care sunt cercetați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
La ieșirea din sediul DNA, Barna a declarat că aceasta a fost prima sa audiere în dosar și că procurorii îi cheamă în această perioadă pe cei care au participat la ședințele Guvernului în care au fost discutate achizițiile.
„Este prima dată când am fost audiat despre asta, niciodată înainte. Am fost audiat exact în procesul în care sunt chemați toți cei care, într-un fel sau altul, erau prezenți în ședința de Guvern”, a afirmat Dan Barna.
Europarlamentarul nu a precizat explicit, în declarația făcută presei, calitatea procesuală în care a fost audiat.
Dan Barna a ocupat funcția de vicepremier în Guvernul condus de Florin Cîțu, între decembrie 2020 și septembrie 2021, perioadă în care Executivul a aprobat memorandumuri referitoare la achiziționarea unor noi tranșe de vaccinuri.
Întrebat dacă România putea refuza achiziționarea unui număr atât de mare de doze, Barna a admis că statele membre aveau propriile opțiuni, dar a susținut că deciziile trebuie analizate în contextul incertitudinii din perioada pandemiei.
Fostul vicepremier a calificat drept „cel puțin bizară” anchetarea oportunității achizițiilor și a comparat comenzile de vaccinuri din pandemie cu achiziționarea de armament în timpul unui război.
„Subiectul în sine este unul care mi se pare cel puțin bizar. Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. Și îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile, întrebându-i de ce le-au cumpărat. Este exact același lucru”, a declarat Dan Barna.
Ancheta DNA a fost deschisă în 2021 și vizează modul în care România a contractat, în perioada ianuarie–mai 2021, alte 52.805.690 de doze de vaccin, în valoare totală de peste un miliard de euro, deși statul contractase anterior 37.588.366 de doze.
Procurorii susțin că România ar fi putut utiliza mecanismul european de tip „opt-out” și ar fi putut refuza dozele pe care le considera excedentare. În schimb, conform acuzațiilor DNA, achizițiile ar fi fost făcute fără documente și analize care să justifice necesitatea cumpărării unui număr atât de mare de doze.
Articol preluat de pe stiripesurse.ro
