Cum arată subteranele de basm de la Roșia Montană. Imagini impresionante cu galeriile miniere uriașe abandonate

Un cercetător, speolog și fotograf din Cehia a realizat mii de imagini cu galeriile miniere din Roșia Montană. Ivan Rous a intrat de mai multe ori în adâncurile munților din Roșia Montană și a adus la lumină ceea ce au lăsat în urmă minerii în perioada modernă de exploatare a aurului.

CITEȘTE ȘI: Oameni răniți într-un incendiu izbucnit în vestul țării de la o țigară aruncată aiurea

Galerii uriașe și utilaje abandonate, vechi de peste 50 de ani, au fost surprinse de către cercetătorul din Cehia. Ivan Rous lucrează la Muzeul Boemiei de Nord din Liberec și s-a specializat în fotografie industrială. Imaginile acestuia par intimidante pentru cineva care nu a intrat niciodată într-o galerie minieră. Rous a ajuns prima dată la Roșia Montană în 2008 și de atunci a mai intrat în subterane de câteva ori.

Proiectul pe care l-a derulat la Roșia, în perioada 2008 – 2014, a presupus și realizarea a două hărți cu galeriile miniere, precum și documentarea celei mai mari săli de mină din subteranele Roșiei Montane, cu o adâncime de circa 300 de metri. Zonele de exploatație minieră, în prezent părăsite, mai sunt numite corande. O bună parte a acestora sunt inundate de ape subterane.

Dezvoltarea sitului Roșia Montană poate fi urmărită începând cu cel mai profund nivel, reprezentat de galeriile miniere, de exploatare, de asistență, de aerisire sau de evacuare a apei, excavate, începând cu epoca romană, în adâncul a patru masive muntoase – Cetate, Cârnic, Orlea și Letea. Aceste galerii însumează o lungime de 7 km, alcătuind cel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.

Acest sistem este extins cu vaste lucrări miniere care preiau și amplifică rețeaua romană, executate de-a lungul epocilor succesive, până după anul 1948: galerii desfășurate pe o lungime de peste 80 km, zone ample de exploatare numite corande, sau sistemul subteran de comunicație și de drenaj dirijat de Galeria Magistrală Sfânta Cruce (1873) extinsă de-a lungul văii pârâului Roșia pe o lungime de 7 km.

Citește mai mult AICI


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.