Cum aducem Europa mai aproape de casă – conferință CIVEX la Timișoara
Marți, 19 septembrie 2023, a avut loc conferința Comisiei pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX) a Comitetului European al Regiunilor, în cadrul căreia președintele CJ Timiș, Alin Nica, ocupă funcția de prim-vicepreședinte.
Evenimentul s-a bucurat de o consistentă participare internațională, europarlamentari, reprezentanți ai CoR și ai Comisiei Europene dar și de prezența unor reprezentanți ai administrației centrale și ai unor orașe din România. La întâlnire a participat și Patrick Molinoz, președintele Comisiei CIVEX.
Pregătirea pentru alegerile din 2024, în context european
Conferința Comisiei CIVEX de la Timișoara prezintă modul în care orașele și regiunile Europei pot aduce proiectul european mai aproape de cetățeni prin educația privind UE și procesele sale democratice.
Numai prin promovarea valorilor europene, educând cetățenii să gândească în termeni europeni și cultivând sentimentul de apartenență poate fi combătută dezinformarea și radicalizarea, cu intenția de conservare a patrimoniului și identității europene.
Înainte de alegerile europene din iunie 2024, autoritățile locale și regionale contribuie la apropierea Europei de cetățeni și pot fi veritabile centre pentru consolidarea comunicării și a implicării concrete în chestiunile europene, contribuind astfel la sporirea încrederii cetățenilor în democrația europeană și îmbunătățind prezența la vot.
Majoritatea orașelor și regiunilor pun în aplicare diverse acțiuni menite să sporească încrederea în procesele și instituțiile democratice, ca mijloc de consolidare a rezilienței democratice.
Acest rol este însoțit de o cooperare regulată și structurată cu organizațiile societății civile, cu cercetătorii, educatorii, jurnaliștii și verificatorii veridicității informațiilor.
Principalele subiecte dezbătute au fost legate de cum pot fi mobilizați alegătorii să participe la alegerile europene și, în general, să se implice în procesele democratice europene în sens mai larg, ce face CoR și autoritățile locale pentru a sprijini această mobilizare, cum pot fi încurajate inițiativele de protejare a democrației și prezentarea unor exemple de bune practici aplicate în comunități.
“Este o conferință cu privire la viitorul Europei, dar în particular cum putem să construim o identitate europeană proprie, bazată pe cetățenia europeană și pe valorile democratice în care credem în Uniunea Europeană, în contextul alegerilor europene pe care le vom avea anul viitor.
Am menționat faptul că nu poți să construiești o cetățenie europeană având cetățeni de gradul doi. S-a menționat aspectul acceptării României în spațiul Schengen, pentru că libertatea de mișcare este un drept fundamental pe care toți cetățenii Uniunii Europene îl au conform tratatului de aderare, inclusiv cetățenii români.
Dar mai mult decât atât, am menționat faptul că această cetățenie europeană și identitatea europeană nu trebuie să fim oarecum foarte exigenți.
Se construiește vreme de decenii, de generații. Trebuie să treacă multe generații astfel încât la firul ierbii să se simtă fiecare dintre noi european, cu adevărat european.
Americanilor le-au trebuit două secole. Două secole, secolul al XVIII-lea, secolul al XIX-lea și nici măcar în secolul XX, decât după cel de-al II Război Mondial, abia atunci au avut acest sentiment puternic patriotic bazat pe o statalitate americană.
Ei bine, în Europa nu avem și nici nu cred că vom avea un stat european, deși au fost câteva încercări de construire a unei federații de state, eșuată din păcate, dar pornim de la proiectul european așa cum este el, cu accentul pus pe identitatea națională, pe cultura fiecărui stat membru și pe specificitatea locală sau regională.
Fiind un conglomerat de identități, identitatea europeană ar putea să transpară un pic mai greu, să se impună un pic mai greu în tot acest amalgam de identități pe care cetățenii Uniunii Europene îl au”, a declarat Alin Nica, prim-vicepreședinte al CIVEX, din cadrul Comitetului European al Regiunilor.
Combaterea discursului extremist și provocările politico-sociale
O problemă distinctă este popularitatea tot mai mare a partidelor naționaliste și extremiste care își construiesc discursul și atragerea electoratului tocmai pe idei antieuropene, profitând de crizele cu care se confruntă societatea și cetățenii, de la criza sanitară la cea economică și până la războiul din Ucraina, care a afectat economic întreaga Europă, generând nemulțumiri în rândul populației.
“Un alt aspect foarte important în contextul alegerilor de anul viitor este încrederea cetățenilor în proiectul european.
Sunt foarte multe partide care abordează un discurs extremist antieuropean și în primul rând bazat pe greutățile pe care le au oamenii din punct de vedere economic, pe dificultățile prin care au trecut cetățenii în urma crizelor succesive care au măturat lumea, nu doar Europa, în ultimii cinci ani de zile, de la criza sanitară, criza energetică, războiul din Ucraina, criza economică care se conturează. Iar în toate aceste momente dificile, populiștii și extremiștii proliferează pentru că ei se bazează pe câteva emoții fundamentale ale oamenilor, furia împotriva nedreptății și a greutăților, respectiv teamă de mai rău, de insecuritate, de boală.
Și atunci, în acele momente, oamenii nu mai gândesc rațional, pot fi ușor manipulați”, a mai spus Alin Nica.
În esență, conferința a adunat idei și soluții pentru a apropia cetățenii simpli, orașele și regiunile, nu doar cele din țările dezvoltate ale UE, de valorile economice, politice și culturale pe care le promovează Uniunea Europeană.
CITEȘTE ȘI: Bikerii de la Doomstriker vor renova două saloane la Spitalul Militar din Timișoara
În concluzie, consolidarea rezilienței societății și a sentimentului de apartenență la UE trebuie să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare care să înceapă de la o vârstă fragedă și să fie aplicată atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
Inițiative precum integrarea educației în domeniul mass-mediei în programele școlare, elaborarea de materiale pentru profesori și adaptarea activităților educaționale la realitatea locală pot sprijini în mod semnificativ luarea de decizii în cunoștință de cauză de către cetățeni.
Subiecte de interes, abordate în întâlnirea de la Timișoara, s-au referit și la rolul pe care îl joacă orașele și regiunile în consolidarea sentimentului de apartenență la UE al cetățenilor și în promovarea unei identități europene, cum demonstrează instituțiile UE angajamentul de a proteja patrimoniul cultural și identitatea locală în toate politicile lor.
Alte teme au abordat chetiuni practice despre cum se poate comunica mai bine despre UE, în special despre ce face UE pentru cetățenii din orașe și regiuni și cum poate fi încurajată participarea tinerilor, atât la alegeri, cât și la diversele forme de schimburi, sub diferite forme de implicare democratică.
