Jimbolia găzduiește, în perioada iulie – decembrie 2026, expoziția „Cu toate țiglele pe casă”, care urmărește istoria industriei ceramice a localității.
Fiind prezentată în întreg spațiul al Casei de Cultură, aceasta aduce prim-plan importanța prelucrării lutului și cum acest meșteșug a influențat devenirea Jimboliei. Parcursul expozițional începe încă din curtea instituției, unde vizitatorul începe să deslușească tematica evenimentului, prin intermediul instalației artistice de cărămizi și a vagonetului ce domină spațiul exterior.
Care era mirosul specific al unei fabrici de cărămidă? Ce sunete se auzeau în carierele de exploatare a lutului? Ce poate dezvălui pământul privit la microscop? Cum au ajuns oasele unui mamut să fie descoperite la Jimbolia?
Expoziția pornește de la aceste întrebări și propune un traseu care activează văzul, auzul, mirosul și atingerea. Obiectele de patrimoniu, instalațiile artistice, fotografiile, proiecțiile video și zonele interactive reconstruiesc imperiul de cărămidă de altădată și transformă această expoziție într-un eveniment rar pentru Banat, realizat după croiul expozițiilor marilor muzee europene.
Traseul urmărește transformarea lutului de la materia extrasă din cariere până la cărămizile, țiglele, olanele, cahlele și obiectele decorative produse în fabricile din Jimbolia și din localitățile învecinate. Produsele realizate la Jimbolia au ajuns în numeroase localități din țară și de peste hotare, contribuind și la ridicarea unor edificii. Printre exemplele prezentate se numără Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara și Biserica Romano-Catolică „Sfântul Arhanghel Mihail” din Jimbolia.
Publicul poate descoperi poveștile muncitorilor permanenți și sezonieri, ale cubicașilor care extrăgeau manual pământul, precum și informații despre meseriile din fabrică, condițiile de muncă, accidentele, grevele și viața socială dezvoltată în jurul întreprinderilor. O secțiune inspirată de structura unui cuptor circular îi ajută pe vizitatori să înțeleagă rolul arderii și etapele procesului de fabricație.
Atmosfera fostei zone industriale este reconstituită prin sunete, mirosuri și mărturii. Mirosul de pământ reavăn și cel de ulei ars, zgomotele utilajelor și ale locomotivelor industriale evocă peisajul carierelor înainte ca acestea să fie acoperite de apă și recucerite de natură. Un material video cu Francisc Jung, fost angajat al fabricii Ceramica, păstrează vocea și amintirile unei lumi care dispare treptat din memoria colectivă.
Argila, materia care stă la baza produselor ceramice, ascunde istorii nebănuite. Printre mărturiile scoase la lumină din straturile sale se numără oasele de mamut provenite din colecția Liceului Tehnologic Jimbolia. Acestea pot fi văzute în cadrul expoziției, alături de povestea descoperirii lor de către profesorul Karl-Hans Gross în carierele fabricii Ceramica.
În peisajul industrial, fabrica Bohn ocupă locul central. Longevivă și puternică, aceasta a stabilit cadența producției ceramice locale vreme de peste un secol. În jurul ei au gravitat și alte nume, astăzi prea puțin cunoscute: Erste Hatzfelder Dampfziegelei, fabrica lui Josef Treiss, Hungaria-Dampfziegelei, Quint’sche Ziegelei, întreprinderea lui Josef Farkas, fabrica lui Johann Koch și atelierul de olărit al lui Josef Leitheim. În spatele fiecărei întreprinderi au stat oameni care i-au imprimat ritmul. Personalități precum Michael Bohn, Josef Treiss și Jakob Muschong sunt prezentate prin portrete care surprind activitatea industriașilor locali, conflictele economice, crizele și declinul întreprinderilor pe care le-au condus.
„Cu toate țiglele pe casă” propune o călătorie prin straturile succesive ale memoriei. Uneori va fi urmărit drumul unei cărămizi, alteori destinul unui industriaș sau transformarea unui peisaj industrial într-unul natural. Fiecare obiect, fotografie ori document reprezintă o piesă dintr-un puzzle în care patrimoniul industrial devine patrimoniu uman.
Expoziția a fost concepută de muzeograful Cristina Dema și managerul cultural Sergiu Dema, fiind curatoriată de aceștia împreună cu artistul vizual Theophil Soltesz. În spiritul dezvoltării locale plasată sub responsabilitatea comunității, Asociația „Grup de Acțiune Locală Banat-Vest” (GAL Banat-Vest) a creat cadrul în care ideile și inițiativele oamenilor locului au prins contur și s-au transformat într-un proiect care dă valoare comunității.
În cazul expoziției „Cu toate țiglele pe casă”, GAL Banat-Vest a fost liantul care a adus împreună instituții, organizații și oameni, asigurând logistica necesară și contribuind la co-finanțarea ei. La rândul său, Asociația Tinerilor din Jimbolia a gestionat contribuția financiară oferită de Primăria și Consiliul Local al Orașului Jimbolia. Liceul Tehnologic Jimbolia a girat cu oasele de mamut din colecția proprie pentru bunul mers al evenimentului. Muzeul Presei „Sever Bocu” a deschis paginile ziarelor pentru ca informația din ele să devină fundație a întregului parcurs expozițional.
Și poate că cel mai frumos lucru este că povestea nu s-a oprit la instituții. Actuali sau foști locuitori ai Jimboliei și ai satelor din împrejurimi au ales să se alăture, împrumutând obiecte păstrate cu grijă de-a lungul anilor, donând lucruri care le-au însoțit familiile sau realizând replici în miniatură ale cărămizilor de altădată. Privite separat, pot părea doar obiecte vechi. Împreună însă, ele spun povești despre case și familii, despre meserii și oameni, despre un oraș care și-a construit o parte din identitate în jurul lutului.
Poate că tocmai aici se află una dintre cele mai frumoase reușite ale expoziției: „Cu toate țiglele pe casă” nu spune doar povestea Jimboliei, ci este construită chiar din fragmentele memoriei sale și din contribuția celor care încă îi poartă povestea mai departe. Este, în fond, un exemplu simplu și frumos despre ce poate însemna colaborarea locală atunci când o comunitate nu doar privește spre viitor, ci este ancorată în prezent și își cunoaște și respectă trecutul.
La pregătirea expoziției au contribuit 24 de voluntari din Franța, Georgia, Italia, Republica Moldova, Lituania, România, Finlanda, Spania și Turcia, sosiți la Jimbolia prin Corpul European de Solidaritate, în cadrul proiectului 2025-1-RO01-ESC51-VTJ-000346288. Aportul acestora a fost unul însemnat, alături de ei ceea ce la un moment dat a fost doar o idee s-a transformat în realitate. Structurile pe care sunt expuse obiectele, peretele și piedestalele din văiugă, secțiunea cuptorului Hoffman ori videoul ce conține scanarea 3D a oaselor de mamut sunt doar câteva dintre părțile asupra cărora voluntarii și-au pus amprenta.
Totuși, mai presus de munca fizică depusă, mediul de lucru intercultural creat prin prezența lor a arătat că Jimbolia încă mai păstrează însușirile pe care conviețuirea mai multor etnii i le-a creionat de-a lungul vremii. Indiferent de țara de origine, atmosfera de lucru a fost dominată de dorința comună de a construi o expoziție care să readucă în actualitate importanța industriei prelucrării lutului și a oamenilor care au stat în spatele acesteia.
Expoziția poate fi vizitată la Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, aflată pe str. Tudor Vladimirescu, nr. 88. În perioada august – decembrie va putea fi vizitată de luni până joi, în intervalul orar 10-14. În afara acestui program, vizitele pot fi programate printr-un mesaj trimis la adresa culturaljimbolia@gmail.com sau la numărul de telefon 0725 522 931.
În perioada septembrie – noiembrie, pentru grupuri de elevi vor fi organizate ateliere de creație.
„Sunteţi aşteptaţi cu drag să descoperiți povestea lutului care a dat formă Jimboliei. Pentru că istoria și tradiția Jimboliei merită cunoscute, povestite și duse mai departe”, este invitația transmisă de către organizatori.
