Copii născuți de mame cu vârsta sub 18 ani și cu tați de peste 65 de ani

În satul în care locuiește, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația aceasta. Andreea are 16 ani și este însărcinată în șase luni. Locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de mici. Casa în care locuiesc este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt, și este compusă dintr-o cameră și o bucătărie, fără grup sanitar interior.

CITEȘTE ȘI: Radu Tudor: Peste criminalul Lepa, în Timiş, cum au putut intra polițiștii la 4.37?

Tânăra gravidă nu are alt sprijin în afară de mama și de sora ei. Tatăl copilului pe care Andreea urmează să îl nască are 20 de ani. Nu se interesează de sănătatea ei și nu dorește să se implice în creșterea viitorului lor copil. Pentru că Andreea nu avea cunoștințe legate de contracepție, vestea că a rămas însărcinată a luat-o prin surprindere.

”Profesorii m-au încurajat să continui școala chiar dacă sunt însărcinată. Sunt fete la noi care merg la școală, nasc și pe urmă se întorc din nou la școală. Unele abandonează că e prea greu și nu au cu cine să lase copiii. Eu o am pe sora mea și pe mama care stau acasă și o să pot să continui să mă duc la școală. A contat mult când am ales să păstrez sarcina că și cei de la <<Salvați Copiii>> m-au îndrumat să nu renunț la școală și m-au ajutat să îmi depun dosarul să pot să primesc indemnizația să pot să cresc copilul după ce se va naște”, povestește fata.

Andreea a fost consiliată în cadrul proiectului ”Siguranță prin Educație pentru Nutriție și Sănătate – SENS”, pentru a nu renunța la școală, experții Organizației ”Salvați Copiii” ajutând-o să înțeleagă importanța urmării cursurilor pentru a beneficia de drepturile ei și pentru a avea o șansă la o viață mai bună.

Șase nașteri până la majorat

O altă fată nu a ajuns la majorat, dar este la a șasea naștere. Din acest punct de vedere, e unică în țară, însă ”performanța” îi este amenințată: șapte fete sunt la a cincea naștere, 63 la a patra, 673 la a treia, 3.657 la a doua, iar 12.906 sunt la prima naștere.

România nu reuşeşte să ţină sub control fenomenul mamelor minore, înregistrând peste 15.000 anual. Ţara noastră rămâne fruntaşă în Europa cu cele mai multe naşteri şi avorturi la fetele sub 18 ani. Problemele cele mai mari sunt însă în rândul copilelor între 10 şi 15 ani, vârste la care medicii spun că sarcinile sunt extrem de riscante, iar rata mortalităţii e foarte mare.

Cu toate că numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017, la 674), cât și în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situația rămâne îngrijorătoare. În ceea ce privește distribuția pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural – 65 la sută dintre cele sub 15 ani și 67 la sută dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.

Potrivit unei cercetări efectuate de ”Salvați Copiii” în 2018, analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature, șapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină.

Cei mai mulți tați sunt bărbați în toată puterea, iar câțiva au peste 65 de ani

Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuți de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent, cu vârsta sub 20 ani. La mamele între 15 și 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani. Pe acest palier, majoritatea taților sunt bărbați în toată puterea. Un număr mai mic de părinți au vârstă de pensie, având peste 65 de ani. ”De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de… copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte-executiv al Organizației ”Salvați Copiii” România.

Viața prematurilor depinde de investiția în maternități

Copiii născuți de mame minore sunt vulnerabilizați atât social, cât și medical, în multe cazuri vorbind despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical. Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform datelor din analiza ”Salvați Copiii”
privind situația maternităților din România – 13 la sută dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56 la sută dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14 la sută dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. ”Dotarea maternităților din România reprezintă o prioritate națională și ar trebui definită ca atare în orice program de guvernare. De aparatura medicală depind atât supraviețuirea copiilor născuți prematur, cât și calitatea unui act medical pentru care medicii au nevoie de sprijinul nostru”, a explicat Gabriela Alexandrescu.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns