Contextul actual nu este tocmai prietenos pentru amatorii de turism dornici să se rupă, fie și măcar pentru o zi-două, de viața agitată din oraș. Dar, cu puțină bunăvoință, putem găsi destinații turistice interesante chiar în județul Timiș.
Nădrag
Nădrag – parcul de aventură și cascada Cornet. Parcul se întinde pe o suprafață de 3.000 mp și oferă doritorilor de distracție șase trasee cu grade diferite de dificultate, patru fiind destinate adulților, iar două copiilor. Vizitatorii sunt supravegheați permanent de un personal desemnat. Parcul este deschis doar duminica în acest moment și se încearcă extinderea programului. Intrarea este gratuită. Există locuri de parcare pentru turiști, parcările sunt amenajate și urmează să fie marcate. Există locuri de cazare și de luat masa în Nădrag. Cascada Cornet se află pe cursul de apă Pârâul Cornet, la doar cinci kilometri în amonte față de localitatea Nădrag din județul Timiș. Diferența de nivel a albiei pârâului dintre partea de sus și partea de jos a cascadei este de aproximativ cinci metri. Cascada este puțin cunoscută, dar din an în an este vizitată de un număr tot mai mare de turiști.
Valea lui Liman – Transluncani
Valea lui Liman, Mănăstirea Românești și șoseaua Transluncani. Aflat în comuna Tomeşti și apreciat drept cel mai spectaculos drum din judeţul Timiş, în urma unei investiţii de un milion de euro, Transluncani este o șosea șerpuită care poate uşor concura cu Transalpina sau cu Transfăgărăşanul. Săpat în mare parte în stâncă, într-o zonă greu accesibilă, însă extrem de pitorească, acest drum agricol, complet reabilitat, este şoseaua construită la cea mai mare altitudine din județul Timiș. Peste 60 la sută din suprafața lui a fost săpată în stâncă, fiind o provocare pentru constructori. Drumul are o lungime de peste cinci kilometri şi cel mai înalt punct este la 700 de metri.
Porneşte din localitatea Luncanii de Jos, aflată la 110 km de Timișoara, accesul fiind uşor pe autostrada A1 cu ieșire la Margina. Şoseaua până la Luncanii de Jos este asfaltată și la prima bifurcație din sat se face dreapta urmând indicatoarele improvizate spre Drum Agricol Oboare. Apoi urmează o porțiune de aproximativ 300 de metri neasfaltată, însă accesibilă cu orice mașină. Deşi scurt, drumul şerpuit, cu urcări şi coborâri abrupte, într-o privelişte de basm, oferă turiştilor o experienţă de neuitat. În zonă se află numeroase alte atracţii turistice. Cei dornici să poposească o pot face la Mănăstirea de la Luncanii de Sus, Mănăstirea Izvorul lui Miron de la Româneşti, la Peştera Româneşti sau la complexul Valea lui Liman.
Lacul Surduc
Situat în județul Timis, în partea de sud-est a munților Poiana Ruscă, într-o zonă cu potențial turistic bogat, la aproximativ 100 de kilometri de Timișoara și la 30 de Lugoj, Surducul se află pe raza comunei Fârdea, iar barajul care a determinat formarea lacului Surduc a început să fie ridicat în anul 1972. Acumularea Surduc a atins în anul 1977 aproape 25 de milioane de metri cubi de apă, ea fiind însă proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 de milioane de metri cubi. Lacul Surduc are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi, bineînţeles, are şi un scop turistic, fiind un loc unde iubitorii de pescuit şi de agrement se pot bucura în voie.
Cu o suprafaţă de 460 de hectare, Surducul este cel mai mare lac din judeţul Timiş. Apa lacului nu îngheaţă, ceea ce creează condiţiile necesare pentru supravieţuirea pe timp de iarnă a mii de păsări acvatice. Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atracție turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc să înoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plajă în timpul verii. Cazarea este ușoară, ori la cabane, ori cu cortul.
Charlottenburg (Șarlota)
Satul rotund Charlottenburg (Șarlota). Localitatea Charlottenburg a fost înființată în anul 1771, în timpul împărătesei Maria Tereza, prin colonizarea cu germani (șvabi), fiind singurul sat din Banat construit în formă de cerc. Cunoscută și sub denumirea de Șarlota, localitatea este în prezent monument istoric și are până la 200 de locuitori. Așezarea, întemeiată de contele von Clary und Aldringen, președinte al Administrației Banatului în acea vreme, se află la 44 kilometri de Timișoara.
Colonia a fost proiectată având în mijloc o plantație de duzi, pe care locuitorii aveau obligația să îi îngrijească, iar în secolul al XIX-lea, în acest spațiu central au fost ridicate biserica, școala și poșta. Astăzi, în incinta satului se mai găsesc circa 34 de duzi bătrâni. Cu ajutorul colectei realizate de șvabii plecați din sat, s-au reparat biserica ridicată în anii 1875-1876 de familia baronului Sina de Hodos et Kizdia și școala construită în anul 1896.
În Charlottenburg se află cel mai mare și mai vechi parc de vânătoare din țară, iar în anul 2014 a fost inaugurat Muzeul Cinegetic Charlottenburg. Pasionat de vânătoare, Siegfried von Wimpffen, proprietar al domeniului spre sfârșitul secolului al XIX-lea, construise aici o casă de vânătoare, iar la începutul secolului trecut amenajase parcul de vânătoare pe o suprafață de peste 1200 de hectare pentru a-și delecta oaspeții, dar și pentru a proteja culturile agricole de pagubele produse de animale.
Mlaștinile Satchinez
Denumite și Delta Banatului, acestea formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare în hotarul localităţii Satchinez. Acest habitat natural este o reminiscență a vechilor mlaștini care acopereau până la mijlocul secolului al VIII-lea aceste ținuturi. Rezervația a fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez. În prezent, rezervația are suprafața de 194 de hectare și cuprinde rezervația propriu-zisă, zona tampon de tip mozaic, ce cuprinde Acumularea Satchinez, Balta Bărăteaz, Balta Mare, Balta Zootehnie și Balta Verbuncu. Aici trăiesc peste 53 la sută dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României.
Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu-zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), piciorongul (Himantopus himantopus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) și altele. Andrei Kiss, doctor în științe biologice, care a efectuat studii de-a lungul unor îndelungi perioade la Satchinez, a identificat în arealul rezervației cinci specii de păsări sedentare, 55 de specii de păsări oaspeți de vară, 36 de specii de păsări de pasaj și 17 specii de păsări oaspeți de iarnă.
Această rezervație a fost declarată arie protejată, iar din 1991 valoarea ei de unicat a fost recunoscută de forurile internaționale care militează pentru protecția păsărilor, precum Bird Life International. Perioada în care pot fi văzute păsările în rezervație este între 15 aprilie —15 septembrie, dar în toamnele și iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câte un exemplar din păsările migratoare pe aceste meleaguri.
