Cetatea Făgetului ascunde încă multe taine! Dialog cu domnul prof. dr. Dumitru Tomoni

Cetatea Făgetului ascunde încă multe taine! Dialog cu domnul prof. dr. Dumitru Tomoni

– Nu vă flatez, dar trebuie spus că lăsați, în locul în care trăiți, o urmă vizibilă prin timp: un muzeu. Care este drumul de la idee la faptă?

– În 1979, student fiind la Facultatea de Istorie din București, în al II-lea an, am văzut la Academia Română primul document referitor la istoria Făgetului: manuscrisul preotului cărturar Partenie Gruescu despre Revoluția de la 1848-1849, din zona Făgetului. M-am zbătut și am reușit să-i fac o copie pentru un viitor muzeu al Făgetului.

Din acel moment, am început să adun, din diferite locuri din țară și nu numai, informații, documente și artefacte referitoare la zona Făgetului. Printr-un concurs de împrejurări favorabile, din anul 1987 am deschis, timp de 14 ani, un șantier arheologic la Cetatea Făgetului, sub coordonarea regretatului profesor și arheolog Radu Popa.

O parte din artefactele descoperite au rămas la Făget, într-o colecție a cabinetului de istorie realizat la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget. Din păcate, vechea conducere a primăriei a refuzat să-mi pună la dispoziție un spațiu pentru amenajarea unui muzeu local, chiar dacă, în calitate de consilier local și președinte al comisiei de cultură, am obținut două hotărâri de consiliu votate în unanimitate.

Din fericire, prima hotărâre semnată de primarul Marcel Avram a fost repartizarea localului fostului cinematograf pentru un muzeu local. Inaugurat parțial la 15 august 2015, exponatele și expozițiile s-au înmulțit de-a lungul anilor, vernisajul celei mai recente expoziții ”Personalități, publiciști și artiști plastici din Țara Făgetului” având loc pe 26 aprilie 2022.

– Ați reușit, dascăl fiind la atâtea promoții, să faceți la clasă din lecția de istorie un demers educativ cu bune rezultate. Mereu v-ați raportat, desigur când era cazul, și la istoria locului, ceea ce a prins în rândul elevilor.

– Dat fiind faptul că zona Făgetului a fost locuită încă din Paleolitic, iar din sec al XVI-lea Făgetul începe să se impună în spațiul bănățean, puține au fost lecțiile de istorie a României la care să nu fac trimiteri și la istoria locală. Atunci când conținutului de idei al manualului i se adaugă și o problemă mai puțin cunoscută de istorie locală, lecția devine mai atractivă, iar elevii încep să simtă mândria apartenenței la o comunitate ce a jucat un rol în istoria națională.

Mai mult, mai bine de un deceniu am făcut la clasele a XI-a uman opționalul „Istoria Făgetului”, constatând, așa cum este și firesc, că elevii manifestă un interes mai mare și rezonează mult mai mult la evenimentele locale.

– Câte obiecte sunt adunate la muzeu? Ce predomină între exponate?

– Muzeul cuprinde peste 2000 de fotodocumente și peste 1000 de obiecte tridimensionale, predominând cele legate de activitățile tradiționale ale oamenilor din zonă: țesutul, cultivarea pământului, creșterea animalelor, munca la pădure, olăritul etc.

Aș dori să fac două mențiuni. 1: dacă fotodocumentele îmi aparțin în totalitate, peste 95% dintre obiectele tridimensionale sunt donații, cea mai mare parte fiind făcute de către elevii liceului. 2: deși, inițial, a fost gândit ca un muzeu al Făgetului, a ajuns să fie un muzeu al Țării Făgetului, fiind imposibil de decupat istoria Făgetului de cea a zonei, mai ales că, din sec. al XVII-lea, localitatea cu nume de arbore falnic devine cea mai importantă din acest spațiu.

– Știți, cumva, care este cel mai vechi obiect? I-ați aflat povestea?

– Cel mai vechi obiect este o cărămidă romană, cu siguranță adusă din altă parte. Zeci de artefacte din sec XVI-XVII provin din săpăturile arheologice de la Cetatea Făgetului. Într-adevăr, existenţa scurtă, dar zbuciumată a cetăţii Făgetului a fost confirmată şi de rezultatele cercetărilor arheologice ce au scos de sub pământ conturul unei fortificaţii medievale relativ târzii, ce face legătura sub raport tipologic între cetăţile de zid construite pe înălţimi în secolele XIII-XV şi cele bastionare ridicate din cărămidă, lemn şi pământ în secolele XVII-XVIII.

Inventarul arheologic recoltat în săpătură a fost destul de bogat şi variat: ceramică, cahlele-plăci, dreptunghiulare sau pătrate, obiecte de uz curent de metal, piese de harnaşament, monede, arme, unelte, fragmente de la vase de aramă, ghiulele de fier masiv, cu greutatea variind între câteva grame şi 3 kg.

O importanţă aparte reprezintă archebuza găsită în umplutura şanţului de apărare, datată din a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Remarcabil este un capac de cazan cu circumferinţa de 132 cm, care, foarte probabil, a aparţinut garnizoanei militare turceşti.

– Ce mai trebuie adăugat la muzeul, în anii ce urmează, să țină pasul cu istoria prezentă?

– Un site al muzeului cu un ghid virtual și o expoziție de fotografii contemporane.

– Dascăl fiind la Liceul Teoretic ”Traian Vuia” din Făget ați găsit în rândul elevilor unul care să vă urmeze? Să ducă mai departe activitatea dumneavoastră, când va fi vremea, de istoric care, cu atâta insistență, a smuls uitării întâmplări, vestigii, fapte, biografii ale unor înaintași din zonă care, prin activitatea lor, au marcat istoria locului?

– Chiar dacă am avut destui elevi pasionați de istorie, premiați la olimpiade și concursuri, mulți s-au orientat spre alte profesii. Din păcate, niciunul dintre cei 7-8 care au terminat istoria nu a avut pasiunea cercetării, deși am încercat să-i influențez în acest sens. M-aș fi bucurat mult dacă măcar unul ar fi optat pentru arheologie, cetatea Făgetului ascunde încă multe taine, iar la cea din Margina s-a făcut doar o secțiune.

– Vă bucurați între istorici, nu doar cei din Banat, urmare a lucrărilor publicate, de unanimă apreciere. E de presupus că aveți o evidență a lucrărilor ce le-ați semnat de-a lungul timpului. Prezentați-le, fie și cu titlul de inventar, dat fiind spațiul care găzduiește interviul.

– Am publicat 32 de cărți (de autor, în colaborare sau ediții îngrijite), 7 fiind premiate de Societatea de Științe Istorice din România și peste 450 studii și articole. M-a preocupat istoria modernă și contemporană a Banatului, mișcarea națională, activitatea „ASTREI” și Unirea Banatului cu România, rezistența anticomunistă din Banat, istoria ȋnvăţământului și istoria ecleziastică din Banat, personalități bănățene, viața și activitatea lui Traian Vuia, revoluția din decembrie 1989 etc.

– Tot am vrut să vă întreb, din ce v-ați dat doctoratul?

– Am făcut timp de 7 ani o cercetare despre activitatea „Astrei” în Banat: Societate, cultură și politică „Astra” în Banat (1896-1948), la Academia Română – Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, coordonator fiind cercetător Șt. I Gheorghe Iancu.

– Sunteți un spirit combativ, faceți politică liberală, ați avut responsabilități de tot felul, în învățământ, desigur. Acum, la zi, ce vă ocupă preponderent timpul?

– Doresc să continuu extinderea muzeului prin amenajarea altor expoziții: despre olăritul din zona Făgetului, amenajarea unui atelier de tâmplărie, despre bisericile de lemn monumente istorice etc. În același timp, doresc să finalizez un mai vechi proiect început cu regretatul profesor Ioan Cipu și părintele protopop Bujor Păcurar: o istorie a parohiilor și filiilor din Protopopiatul Ortodox Făget. Chiar dacă nu voi reuși în acest an, doresc să încredințez tiparului o prezentare a vieții și activității lui Traian Vuia – indiscutabil cel mai ilustru făgețean.

– Cunoașteți în amănunt istoria Făgetului, a zonei, scrieți și vorbiți despre ea cu fascinație. Vă întreb, să avem un final ca un fragment dintr-o poveste, în ce secol v-ar fi plăcut să trăiți, aici, acasă, de unde niciodată nu ați plecat?

– Fiecare secol are farmecul și provocările lui. Contează mai puțin când trăiești, ci contează cum trăiești și șansa pe care o ai în viață!


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns