Cea mai mare bogăţie a acestui oraș sunt tocmai oamenii săi. De vorbă cu viceprimarul Timișoarei, Dan Diaconu

Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, să fii viceprimar într-un oraş ca Timişoara?

-Văd această poziție ca pe o uriașă responsabilitate în primul rând, dar și ca pe un imens privilegiu. Responsabilitatea vine din spiritul orașului și al oamenilor săi. Timișoara a fost și rămâne un oraș în avangarda României și a regiunii. A face parte din administrația unui astfel de oraș, cu bune și rele, e o mândrie și o oportunitate unică, una care justifică efortul de dimineață pană noaptea. Sunt recunoscător în fiecare zi din ultimii şapte ani pentru că pot lăsa o urmă în devenirea orașului care mi-a fost casă în întreaga mea existență, care a fost casă părinților mei și va fi casă copiilor mei, cu siguranță. În plan uman, am încercat și sper că am reușit în primul rând să rămân cu capul pe umeri și picioarele pe pământ, să port și să arăt același respect fiecărei persoane pe care o întâlnesc, indiferent de rangul sau importanța sa în societate. Îmi repet în fiecare zi că sunt aici în slujba orașului și a cetățenilor săi, niciodată deasupra lor.

– Cum au evoluat lucrurile în acești șapte ani, ce credeți că a fost cel mai important?

– Am avansat, ca oraș, imens în acești ani și chiar dacă uneori uităm și avem impresia că ceea ce vedem în jurul nostru a fost dintotdeauna așa, realitatea este că a fost nevoie de ….

Citiți interviul integral în paginile programului TV al cotidianului Renașterea bănățeană de vineri, 6 septembrie. 


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns